FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Ce spune rețeaua socială pe care o folosești despre depresia ta

Spre exemplu, utilizatorii deprimați de pe Instagram folosesc mai puțin filtrele, iar când le folosesc optează pentru cele alb și negru.
Fotografii de Alexey Kuzma via Stocksy

Mai mulți oameni de știință au descoperit că felul în care oamenii folosesc Twitter, Facebook, Instagram și Tumblr corelează cu simptomele depresiei.

Cercetătorii încearcă de mult să înțeleagă cum oamenii deprimați vorbesc despre sentimentele lor pe Twitter, Instagram, Facebook și Tumblr. Unii speră să dezvoltă un algoritm care să depisteze semnalele de alarmă și să ofere sprijin.

Săptămâna asta, Universitatea Brown a publicat un studiu care a arătat că tinerii din ziua de azi sunt mai predispuși la depresie dacă au parte de experiențe negative sau răutăți online. Săptămâna trecută, un alt studiu a sugerat o corelație între filtrele pe care utilizatorii de Instagram le folosesc și cât de nefericiți sunt ei în viața reală.

Publicitate

Cercetătorul Andrew Reece, specializat în baze de date la Universitatea Harvard și profesorul de la Universitatea din Vermont, Christopher Danforth, au analizat 43 950 de poze de pe instagram de la 166 de voluntari. Cercetătorii au găsit o legătură între gradul de depresie a voluntarilor și tonurile mai întunecate ale pozelor cu nuanțe de gri și albastru față de pozele colorate și mai luminoase. De asemenea, utilizatorii deprimați de pe Instagram folosesc mai puțin filtrele, iar când le folosesc optează pentru cele alb și negru, cum e Inkwell.

Alți cercetători au analizat limbajul de pe rețelele sociale. Megan Moreno, un cercetător de la Spitalul de Copii din Seattle studiază cuvintele mereu în schimbare ale comunitățilorself-harm de pe Instagram. Conform studiului alcătuit de ea din cele 18 hashtaguri pe care le-a observat, inclusiv cuvinte inofensive precum #cat, #secretsociety123 și #veselie, doar șase au generat un semnal pe Instagram care redirecționa utilizatorii către un site unde primeau ajutor.

Citește și: Cum a ajuns Facebook-ul să te manipuleze mai rău ca televizorul

„Un calup mare de date de identificare a textului poate fi limitat deoarece, de obicei, e nevoie de un termen sau ortografie corecte, iar ambele evoluează odată cu timpul, pe măsură ce adolescenții schimbă și redefinesc propriul limbaj", spune Moreno pentru Broadly.

De exemplu, atunci când Instagram a început să includă semnale de alarmă pentru cuvinte gen #selfharm, utilizatorii au mai adăugat o literă în plus la hashtag. Utilizatorii găsesc alinare atunci când își împărtășesc durerea, dar studiul lui Moreno sugerează că aceștia pot întâmpina probleme atunci când vor să părăsească comunitatea, dacă sunt cunoscuți de alți membri. „Unii adolescenți primesc un fel de sprijin în aceste comunități de self-harm și le consideră primitoare, dar când se simt mai bine, se chinuie să iasă din ele ", spune Moreno. „Dovezile arată că postările cu imagini de vătămare corporală promovează un comportament distructiv prin felul în care aceasta e prezentată ca o modalitate viabilă de a face față stresului și emoțiilor negative."

Publicitate

Unii oameni de știință vor să folosească informația de bază a senzorilor de la telefoane pentru a depista semne de boli mintale, decât să analizeze mesajele melancolice de pe rețelele sociale. Geo-localizarea pare a fi cea mai promițătoare dezvoltare. Stephen Schueller, un psiholog comportamental de la Universitatea de Medicină Feinberg, a discutat într-un interviu pentru Wall Street Journal despre faptul că oamenii deprimați tind să se plimbe mai haotic prin oraș. La viitoarele dispozitive, dacă faci asta, s-ar putea să te trezești cu un mesaj care să te întrebe dacă ai nevoie de ajutor. Un studiu danez a analizat recent tonul vocii, precum și zgomotele ambientale înregistrate la microfon și a descoperit că oamenii deprimați au de obicei o „dicție lentă și leșinată", conform celor de la Wired.

Fotografie de Jovo Jovanovic via Stocksy

Juriul încă mai întreabă dacă mediul social online este benefic sau distructiv pentru persoanele deprimate. Un studiu despre Depresie și Anxietate a descoperit: cu cât utilizatorii sunt mai activi pe social media cu atât e mai probabil să fie deprimați. Cum subliniază și Vocativ, oamenii deprimați gravitează mai mult în mediul social online decât oamenii fericiți.

Felul în care oamenii prezintă simptome de depresie tinde să varieze în funcție de platformele folosite. Anecdotic, se pare că cei care folosesc Twitter juxtapun postarea sentimentelor negative cu mesaje mai optimiste. „Nu o să ascult muzică tristă și nu o să mă deprim săptămâna asta", postează un utilizator cu o cu o ilustrație de pe WikiHow cu un bărbat care se uită la el însuși în oglindă.

Publicitate

Utilizatorii de Twitter folosesc des cuvântul „deprimat" ca să descrie un sentiment trecător sau să adauge un pic de picanterie la o glumă. De exemplu, o postare recentă a Mirei Gonzalez: „Exercițiile fizice ale Arianei Grande din timpul spectacolului ei sunt insensibile față de oamenii deprimați și sedentari care se uită de acasă #VMAs." Utilizatorii de pe Instagram par să posteze cu mai mult zel. Hashtagurile gen #cutting și #deprimat sunt însoțite de imagini alb-negru. Un utilizator a folosit o poezie la bio: „Rose are dead. Violets are dying. Outside I'm smiling. Inside I'm crying." („Trandafirii sunt morți. Violete sunt muribunde. Pe afară zâmbesc. Înăuntru jelesc.")

Mulți utilizatori deprimați au taguri de genul #broken și #failure ca o reminescență a fetelor care postau despre tulburările de alimentație cu #ana și #thinspiration. Selfie-urile sunt rare, la fel și culorile, mâncarea, vacanțele sau orice capcană stereotipică a unui stil de viață sănătos.

Citește și: Adolescenții promovează sinuciderea pe Instagram, prin hashtaguri

Scriitoarea Jamie Lauren Keiles descrie atracția postărilor depresive de pe Instagram: „Pe Instagram am găsit un colț de internet unde mă simțeam în siguranță să vărs toate imaginile vieții mele oribile, fără să simt că sunt obligată să exprim sau să interpretez ce am vrut să spun", a scris într-un eseu. „Mă simțeam bine să generez lucruri care păreau ca scenarii dintr-o poveste, în timp ce stăteam în pat și așteptam o schimbare."

Deși oamenii de știință ar putea să descopere o modalitate de a oferi o intervenție eficientă, probabil o să mai treacă ani buni până când o să dezvolte un algoritm care să ia în considerare toate felurile de comportament ale oamenilor deprimați, cu sau fără un public online.

Traducere: Diana Pintilie

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre depresie:
Cum îţi ajuţi partenerul când suferă de depresie?
Nu ştii ce înseamnă depresia, până nu eşti devorat de ea
De ce fumează oamenii iarbă ca să-și trateze depresia