Hologramele ar putea să facă parte din viața ta mai devreme decât te-ai aștepta

Acest articol a apărut inițial în VICE Marea Britanie.

Din locul în care stau acum îl pot vedea pe Tom de două ori. Managerul de vânzări cu umeri lați stă chiar lângă mine, radiind în timp ce se uită la el însuși — pentru că este de asemenea și în fața mea, ca hologramă pe telefonul său. Poartă un tricou jersey cu Liverpool și saltă o minge de fotbal printre genunchi. „E atât de jenant", protestează el. „N-am mai jucat fotbal de atât de multă vreme.”

Suntem în camera de conferințe a unei clădiri de birouri la comun din oraș, alături de fondatorul companiei, Janosch Amstutz, și cel mai nou angajat al lui, Tom Pascoe. Amândoi par dornici să impresioneze; par puțin ruşinați de faptul că încă nu au propriul birou, cu toate că au căutat un spațiu toată săptămâna. În timp ce îmi demonstrează cum funcționează holograma, ochii lor se mișcă de la ecranul telefonului la expresia mea și înapoi, pentru a se asigura că are efectul scontat. „Mulți oameni se uită foarte ciudat la mine până scot telefonul”, îmi spune Pascoe mai târziu, când vorbeşte despre întâlnirile cu posibili clienți. „Apoi le ia cam trei minute să realizeze ce tocmai au văzut, după care putem să inițiem o conversație.”

Realitatea augmentată — sau AR — se referă la tehnologia care suprapune obiecte simulate peste imaginile pe care le văd utilizatorii în lumea reală. Până acum, tehnologia a fost folosită în mare parte pentru fantezie și animație — cel mai grăitor exemplu recent fiind Pokémon Go, care a plasat personajele jocului la fiecare colț de stradă, pentru ca utilizatorii să-i poată descoperi cu ajutorul smartphone-urilor lor. Totuși, potențialul tehnologiei care poate edita, îmbunătăți și afecta lumea reală ar putea fi extins şi spre alte domenii, nu doar cel al jocurilor.

HoloMe — în al cărui birou mă aflu — este un startup nou care integrează tehnologia în domeniul comunicării și creează holograme ale unor oameni reali.

Amstutz a fondat HoloMe acum opt luni. Până atunci, a lucrat ca manager de achiziții pentru o firmă din Elveția, o slujbă pe care el o descrie ca fiind lipsită de satisfacții — „mutarea unor pietre mari în jurul lumii”. El avea planuri pentru ceva mult mai interesant, așa că a început să finanțeze un grup de programatori ruși cu intenția de a crea oameni în realitatea augmentată. Proiectul a întâmpinat dificultăți, și unele elemente au fost puse la dospit până când tehnologia a început într-un final să atragă atenția.

„Am găsit o cale de a crea interacțiune umană cum n-o mai face nimeni altcineva”, explică Amstutz. Vorbește cu un accent pe jumătate elvețian, pe jumătate australian și cu tot zelul necesar unui fondator de startup din zona tech.

În termeni mai simpli, HoloMe transformă un video cu o persoană într-o „hologramă” realistă care poate fi văzută cu ajutorul unui smartphone sau cu o tabletă. Imaginea, care este îmbunătățită cu efecte pentru a părea 3D, se atașează de podea și ocupă spațiul, se mișcă, dar și permite în același timp persoanei care privește holograma să se mute mai aproape sau mai departe. În timpul conversației noastre, Pascoe demonstrează una dintre versiunile lui mai vechi: un model de podium care străbate camera într-o rochie cu imprimeu floral. Conținutul în sine seamănă un pic cu„mirajul femeii îmbrăcată în roşu”, dar efectul nu poate fi dezis. Ea este acolo.

Ficțiunea ne-a legat, într-un mod ciudat, de o idee învechită despre cum ar trebui să arate o hologramă. Imaginile albastre şi mişcate sunt limitate pe lângă ce a obținut deja HoloMe. Chiar şi cea mai faimoasă hologramă produsă vreodată — Tupac, la Festivalul Coachella, în 2012 — a fost o chestie cu margini difuze, fantomatică. Hologramele la care mă uit arată ca nişte oameni adevărați: însuflețiți, cu multe detalii, prezenți chiar în camera asta. „Le plasează în spațiul tău, iar tu eşti proiectat într-al lor”, spune Amstutz. „Experiența este total diferită. Tu ești acolo.”

Ideea este că afacerile vor folosi tehnologia HoloMe pentru a crea o comunicare mai bună cu utilizatorii. Vei putea să urmărești un model cum se plimbă prin sufrageria ta în timp ce tu cumperi jeanși. Echipele de fotbal (HoloMe este în negocieri cu două dintre acestea) vor putea susține sesiuni de autografe în sufrageriile suporterilor lor. Casele de discuri pot crea videoclipuri muzicale care să apară la colț de stradă. Compania a purtat discuții cu muzeele și comisiile de turism, fiind interesată de holograme care să fie declanşate de localizare și care să se comporte ca niște ghizi virtuali, pregătiți să te aștepte în fața obiectivelor turistice.

Pascoe, care s-a alăturat companiei în luna noiembrie a anului trecut și care se ocupă de vânzarea ideii, recunoaște plin de încredere că cei care nu reușesc să vadă potențialul tehnologiei poartă ochelari de cal. „Companiile care resping ideea asta sunt aceleași care au avut scăderi de vânzări în perioada sărbătorilor de iarnă”, adaugă el. „Multe companii apelează la noi pentru că își dau seama că trebuie să facă o schimbare pentru a rămâne relevante în continuare.”

Este cu siguranță adevărat că realitatea augmentată este populară acum. Facebook, Snapchat, Instagram și Twitter, toți au făcut experimente cu ea, mai mult sau mai puțin. În decembrie 2016, startup-ul american Magic Leap — o afacere care a strâns 1,4 miliarde de dolari de la investitori, inclusiv Google, pentru a dezvolta servicii de AR — a fost evaluată la 4,5 miliarde de dolari de către Forbes. Totuși, impactul resimțit a fost mic, dincolo de urechile de cățeluș pe care sora ta mai mică și le pune la fiecare selfie.

Amstutz este determinat ca HoloMe să schimbe asta, descriind companiile precum Magic Leap ca pe niște producători de idei „incredibil de futuriste”, dar sugerează — poate puțin pe nedrept în cazul Magic Leap — că au avut puține rezultate concrete. „Mentalitatea mea — și echipa mea îmi împărtășește viziunea — este că ar trebui să dezvoltăm tehnologie pentru posibilitățile de acum”, îmi spune el. „Noi creăm pentru dispozitive mobile. Noi lansăm [tehnologia] acum.”

Cei doi se desfată cu gama variată de utilizări ale tehnologiei lor. Ei lucrează momentan la finalizarea unei aplicații care îți permite să dai scroll printre aplicații pre-made ale unor conturi pe care le urmărești deja — celebrități, trupe, publicații — şi să trimiți holograme cu tine prietenilor tăi. Ai putea să-i trimiți mamei tale o hologramă cu tine sorbind dintr-un cocktail daiquiri în vacanță, să ai un protestatar în bucătăria ta care să-ți descrie scena mișcării sau să găzduiești un concert Elton John în baia ta. Ei prevăd de asemenea o mulțime de modalități în care HoloMe s-ar putea îmbina cu lumea reală. „Dacă ești în apropierea unei case care este de vânzare și vezi logo-ul HoloMe pe plăcuța de vânzare, poți deschide aplicația și un agent imobiliar îți poate prezenta casa”, spune Amstutz, cu un zâmbet uriaș pe față.

Compania a stăpânit și versiunea de livestreaming, adică hologramele ar putea fi înregistrate și proiectate în timp real — o inovație realizată cu mai puțin de 48 de ore înainte ca interviul nostru să aibă loc.

Potențialul complet al HoloMe, şi promisiunea unei realități augmentate care să imite cât mai bine viața, este atât genial, cât şi alarmant. Domeniul în care compania vede o pleiadă de oportunități este politica. „Timpul este mereu o problemă în campaniile politicienilor; nu au suficient timp”, explică Amstutz cu entuziasm. „Ei vor putea să fie în preajma oamenilor de milioane de ori — poți multiplica o hologramă la infinit cu ajutorul unui smartphone.” Pascoe adaugă faptul că HoloMe discută deja cu un partid politic britanic — nu a vrut să spună care — și cu unul din America Centrală.

Dacă ideea unei holograme Boris Johnson care ține un discurs despre votul tinerilor pare suficient de stresantă, află că îți poți găsi refugiul în faptul că — momentan, cel puțin — ar trebui să-ți porneşti telefonul ca să-l poți vedea. Previziunile sumbre apar abia odată cu ideea de tehnologie purtabilă.

Quanta, producătorul Apple, a încheiat un contract la sfârșitul anului trecut pentru a începe producția de lentile pentru ochelarii cu realitate augmentată. Sunt direcția general acceptată spre care se îndreaptă tehnologia mobilă, asta însemnând că obiectele vor fi introduse fără nicio dificultate în peisaj. Cu alte cuvinte, politicianul HoloMe o să fie în cameră, indiferent dacă o să îți porneşti telefonul sau nu.

Într-un viitor nu prea îndepărtat, vei putea să vezi redări ale unor oameni reali, chiar în fața ta, în timp real. Amstutz menționează posibilitatea unui apel pe Skype ca hologramă şi renunțarea la întâlnirile de afaceri față-n față. „Nu va mai trebui să mergi la bancă — bancherul tău se va putea proiecta în sufrageria ta”, continuă el. „De îndată ce tehnologia va avansa suficient, există chiar potențialul de a elimina mersul la doctor.”

Semnalele de alarmă sunt evidente. Mai ales în combinație cu ochelarii AR, tehnologia HoloMe ar putea să afecteze o mulțime de profesii, de la predat la relații cu clienții, înlocuindu-i pe angajați cu o forță de muncă care se poate multiplica la infinit, construită din modele care imită viața reală. Intrarea hologramelor realiste în industria de pornografie este pe atât de inevitabilă, pe cât este de deprimantă.

Pascoe insistă că HoloMe nu prezintă probleme etice imediate, întrucât oamenii trebuie să-și dea consimțământul pentru a fi transformați într-o hologramă, dar este de acord cu ideea că, în general, realitatea augmentată trebuie să fie ținută sub supraveghere. „Industria are în mod clar nevoie de reguli”, spune el, în timp ce dă afirmativ din cap, „și nu cred că o să vină de la marile firme de tehnologie, ci de la Guvern”. El este de asemenea preocupat să pună accentul pe ceea ce el vede un potențial copleșitor de pozitiv: oameni care folosesc AR pentru a vedea mai bine, a citi mai ușor, posibilitățile folosirii tehnologiei ca pe un dispozitiv de storytelling. HoloMe a purtat discuții cu Organizația Națiunilor Unite despre formarea unor profesori care să lucreze de la distanță în țările în curs de dezvoltare. „În loc să trimiți o grămadă de voluntari și traineri, poți să trimiți un singur voluntar cu o grămadă de Ipad-uri.”

Fiecare avans tehnologic aduce cu sine un târg. Accepți să-ție fie urmărită locația în schimbul unor indicații de orientare ușor de înțeles? Te mai deranjează faptul că îți cunoaștem obiceiurile de cumpărare dacă îți oferim la schimb recomandări personalizate de cărți? Evoluția realității augmentate va ridica semne de întrebare despre spațiul fizic în care locuim. La cât de multe suntem dispuși să renunțăm? Ce suprafață din pereți și podea? Cât de mult suntem dispuși să cedăm din cer?

În prezent deținem controlul. Dacă nu vrei ca oamenii să intre în cameră neanunțați, trebuie doar să-ți ții telefonul în buzunar. Dar având în vedere apariția imposibil de oprit a tehnologiei purtabile, prospectul unor întreruperi și mai invazive pare de neevitat.

Totuși, tehnologia este momentan încă într-un stadiu incipient. HoloMe ar putea să ofere o fereastră despre cât de maleabilă se va dovedi „realitatea”, dar momentan este un startup mic, plin de entuziasm pentru binele pe care crede că îl poate face tehnologia.

Pascoe și Amstutz nu par îngrijorați. Din contră — par destul de convinși că sunt pe cale de a schimba lumea. Până atunci trebuie să se mulțumească să-mi arate un chitarist care cântă riff-ul de la „Sweet Child O’ Mine” într-un loop de 20 de secunde. „Scuze pentru asta”, râde Pascoe. „Nu știe restul cântecului.”

Urmărește-l pe Angus Harrison pe Twitter.