Cum să te îmbeți de Crăciun fără să fii un cretin

Este decembrie, ceea ce înseamnă mai multe lucruri. Suntem (cel puțin în momentul în care scriu articolul ăsta) aproape de sfârșitul anului și am mai supraviețuit unui an fără niciun război nuclear. Sunderland s-a așezat iar la coada clasamentului, în ce ligă o mai fi jucând sezonul ăsta, ca un strat gros de zăpadă. Și Crăciunul se apropie.

Să lăsăm la o parte sentimentele mele contradictorii pentru prima chestie și inevitabilitatea celei de-a doua și să ne concentrăm pe ceva despre care nu știu ce să cred: Crăciunul. În perioada sărbătorilor de Crăciun, este o tradiție pentru o mare parte din populația Marii Britanii să asculte de avertizările meteorologice și să facă, realistic vorbind, ceea ce le-ar plăcea să facă şi în restul celorlalte 11 luni și jumătate ale anului: să iasă în oraș și să se îmbete 5 nopți pe săptămână. Toate sună incredibil de distractiv, și în general așa și e, dar suntem câțiva care urâm perioada asta, și nu pentru că nu bem, ci pentru că trebuie să lucrăm în spatele barului de care voi doar vă sprijiniți şi pe care mai apoi boliți.

Am făcut o listă cu șapte lucruri importante pe care le poți face în următoarele săptămâni dacă ieși în oraș să bei, ca să ne distrăm cu toții și să intrăm, deşi împleticit, cu demnitatea intactă în luna ianuarie a anului viitor.

Comandatul băuturilor este principalul contact pe care o să-l ai cu barmanul tău și, îmi pare rău că trebuie s-o spun, dar mulți nu se pricep deloc la asta. Îți amintești despre secțiunea aia din CV-ul tău în care povestești despre „abilitățile tale excelente de comunicare”? Barmanii (chiar și șeful tău) știu că e o porcărie. Hai să-ți spun cum stă treaba. Există câteva chestii pe care trebuie să i le comunici celui care te servește la bar: ce băutură vrei, câte și în ce cantitate. Trebuie să ciulești urechile atunci când îți spunem suma pe care o ai de plătit, și să ai cardul sau bani cash la îndemână.

Oferă-i barmanului toată atenția ta. Durează literalmente câteva secunde să comanzi o băutură. Chiar nu este OK să-ți continui conversația cu prietenul tău în timp ce comanzi. Dacă știi ce vrei să comanzi atunci când mergi la bar, toată afacerea va fi și mai rapidă și te poți întoarce la conversația ta într-un timp foarte, foarte scurt, promit.

Să facem un exercițiu: „Bună, îmi dai, te rog, 3 shoturi de 500 de jägermeister, un shiraz și un pahar de apă plată? Mulțumesc. Te distrezi?”.

Acum s-o comparăm cu asta: „OK, două jägermeister, un vin… ce? Nu știu, probabil roșu, stai o clipă, dragoste, Mickey? MICKEY?!!! CE VREI SĂ BEI? Nu, dragoste, așteaptă aici… APĂ? DE CE RAHAT VREA APĂ?”.

Oricum te întorci la bar. E agitație pe aici. Mickey a dărâmat mai multe sticle de pe masă în timp ce se întorcea de la toaletă, unde a tras pe nas o linie de pe ecranul telefonului său Samsung Galaxy. (Serios, de ce ai venit cu tipul ăsta?). Adu-le înapoi la bar, vom aprecia.

Suporturile de pe masă sunt acolo ca să-ți pui paharul cu băutură pe ele. Nu face confetti cu ele şi nu le împrăștia apoi pe masă, podea și într-un final în băutură, acolo unde vor fi acompaniate mai târziu de niște suc de coacăze negre, niște resturi de brânză și ceapă, jumătate dintr-un șervețel și numărul unei tipe care nu a vrut să ți-l dea. De ce ar fi făcut-o? Uită-te ce e la masa ta.

Pe aceeași notă, știu că e Crăciunul, știu că ești entuziasmat, dar nu-i necesar să mergi la toaletă și să te joci cu sulul de hârtie igienică și să-l împrăștii pe tot pe podea, unde se va transforma mai târziu într-un dezastru pe care va trebui să-l curăț.

Există și alte metode de eliminare a stresului, dragi prieteni: trăim în era fidget spinner-ului. Poți cumpăra unul la prețul de 10 lei. Uite, ai aici un link. Cu plăcere.

Nu servim la mese, dar tot lucrăm pe brânci, și barmanul tău probabil că ia tot salariul minim pe economie sau ceva de genul. Există două metode acceptate universal pentru a da bacșiș unui chelner. Prima este să-i spui să „păstreze restul!”, opțiune pe care o preferăm. Multe baruri nu permit angajaților să păstreze bacșișurile de la bar, dar mai sunt și unele care strâmbă din nas și nu le permit angajaților să țină bani la ei. Se întâmplă rar, dar am o metodă și pentru asta, care este posibilă dacă vrei să plătești cu cardul. Metoda se numește „ia-ți și tu un pahar din partea mea, metodă care ne place și mai mult. Chelnerul va adăuga o jumătate de pintă sau poate un shot ieftin pe nota ta, iar tu vei plăti. Știu să nu întreacă măsura, așa că nu-ți face griji că o să-și ia un pahar de Riesling de 7,90 lire pe spinarea ta.

În excursiile mele prin diferite baruri și puburi din Marea Britanie, n-am dat de vreun loc care să nu permită angajaților să accepte o băutură de la un client pe care s-o consume mai târziu. E un lucru drăguț, pe care îl apreciem.

Ăsta este unul dintre lucrurile alea incredibil de lipsite de tact pe care oamenii din clasa de mijloc par mereu să le facă și nici acum nu înțeleg de ce. Aceia dintre noi care am crescut cu sume modeste de bani suntem în general îngroziți de afișarea ostentativă a banilor. („Catherine, NU, nu accept așa ceva. Nu după ce ai plătit benzina pe drumul spre Gymkhana”). Este stânjenitor și situația devine și mai penibilă dacă ne amesteci în chestia asta („Dragă, nu-i accepta bani. Nu plătește ea, nu accept așa ceva!”). În timpul ăla am putea servi pe altcineva.