Maghiarii protestează față de guvernul lor corupt de Rusia

Mii de maghiari au ieșit luni pe străzile Budapestei și au strigat „Europa, nu Moscova!", în semn de protest față de afinitatea guvernului autoritar față de influența Rusiei.

Marșul a fost cea mai recentă demonstrație majoră din ultimele săptămâni împotriva viziunii pentru țară a prim-ministrului Viktor Orban. Liderul conservator încearcă deliberat să îndepărteze Ungaria de valorile liberale și, spun criticii, se inspiră tot mai mult din stilul de conducere al lui Putin. Marșul a avut loc la două zile după ce Orban a fost chemat la o întâlnire a partidelor UE de centru-dreapta, îngrijorate de noile legi maghiare controversate care sunt considerate un atac asupra libertății academice.

Protestul de luni, intitulat „Aparținem de Europa", s-a ținut în ziua în care Ungaria a sărbătorit 13 ani de la intrarea în UE și a fost organizat de Momentum, o nouă mișcare politică a tinerilor care vor să participe la alegerile din luna aprilie. Înainte de marș, liderul Momentum, Andràs Fekete-Györ l-a acuzat pe Orban că „împinge țara spre Moscova". „În loc să aleagă Europa bogată, liberă și modernă, el a ales drept exemplu Rusia, o țară săracă, oprimată și subdezvoltată", a zis el.

Pe vremuri un critic al Moscovei, Orbàn a lăudat Rusia în ultima vreme, ca model de stat „neliberal" pe care vrea să-l instaureze și în Ungaria și se pare că a luat exemplu de la legislatorii ruși când a venit cu ideea să închidă organizațiile non-guvernamentale finanțate de străini. Deși guvernul a argumentat că legea e necesară pentru a combate amestecarea străinilor în afacerile țării, criticii o consideră o nouă încercare de a limita libertățile politice în climatul tot mai autoritar din Ungaria.

Reka Csaba, analistă a Laboratorului de Integritate din Ungaria, a numit noile propuneri de legi un semn foarte clar că Orbàn „încearcă să folosească unele dintre instrumentele folosite de guvernul rus pentru a-și menține puterea politică."

În urma legăturilor tot mai strânse dintre cele două țări, care includ și un împrumut rusesc din 2014 pentru extinderea singurei uzine nucleare din Ungaria, președintele Putin l-a vizitat pe Orbàn de două ori în ultimii ani.

Între timp, Orbàn i-a îngrijorat și mai mult pe colegii lui din uniunea Europeană cu ultimele măsuri luate, printre care o campanie de PR a guvernului intitulată „Stop Bruxelles", care acuza UE că ar interveni în treburile interne ale Ungariei, și noile legi care impun restricții dure universităților străine care operează în Ungaria și care au stârnit ultimul val de proteste.

Criticii spun că legea pentru universități are drept țintă principală Universitatea Centrală Europeană, care e finanțată de miliardarul și filantropul George Soroș, o țintă frecventă a criticilor guvernului – ministrul Zoltan Balog l-a acuzat chiar că ar finanța „grupările de spioni ai societății pseudo-civile".

Csaba a descris ultimul val de proteste ca pe o luptă pentru viitorul țării și a declarat că „e tot mai evident că o mare parte din societate e nemulțumită de guvernul ungar."
A adăugat că în spatele ultimului val de proteste e un nou tip de protestatar - tinerii născuți în Ungaria post-comunistă, care sunt hotărâți să-l oprească pe Orbàn să desființeze democrația liberală a Ungariei cu proiectele lui populiste și anti-liberale.

„În prezent, există o vorbă în Budapesta: dacă vrei un partid bun, ieși la protest", a continuat ea. „Oamenii s-au trezit și au realizat că au puterea să schimbe sistemul politic."

Dar, până acum, demonstrațiile n-au slăbit deloc poziția lui Orbàn și niciun partid al opoziției n-a reușit să profite de sentimentul anti-guvern. Ultimul sondaj, efectuat de Zàvecz Research, arată că partidul Fidesz al lui Orbàn are 27 de procente din electorat, pe când partidul opoziției, Partidul Socialist, are 13 procente, iar partidul naționalist de extremă dreaptă, Jobbik, are 11 procente. Csaba a zis că rămâne de văzut dacă Momentum – care s-a înființat printr-o campanie publică de succes pentru găzduirea Jocurilor Olimpice în Budapesta în 2024 – ar putea atrage suficienți votanți nehotărâți cât să aibă un rol major la alegerile din anul următor.

Orbàn nu pare să se teamă de critici – nici de cei de acasă, nici de cei din Uniunea Europeană. A adoptat un ton sfidător sâmbătă, după ce a fost chemat la Bruxelles ca să-și justifice politicile controversate legislatorilor europeni îngrijorați de restricțiile Ungariei asupra universităților și organizațiilor finanțate de state străine, refuzul de a accepta directivele europene cu privire la oferirea de azil imigranților și discursul său împotriva UE.

Orbàn a vorbit cu reporterii după întâlnirea cu președintele Partidului Popular European – grupul de partide europene de centru-dreapta care include și Fidesz – și a zis că „o să fie cuminte". Dar peste câteva ore, și-a recăpătat tonul beligerent și a zis că n-a făcut „decât să apere Ungaria împotriva atacului."

Un raport emis luna trecută de grupul pro-democrație Freedom House i-a dat Ungariei cel mai mic scor democratic din Europa Centrală. A afirmat că Fidesz și-a cimentat puterea prin eliminarea sistematică a controalelor și echilibrelor democratice, prin modificarea constituției și alimentarea sentimentului xenofob cu o campanie împotriva imigranților.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia