Joi dimineață, mă pregăteam pentru un client de dominare profesională. Era o sesiune de joacă medicală, care implica ceva pregătire: am curățat banca mea ginecologică, apoi am tras un așternut de unică folosință peste imitația de piele și era gata de următorul meu pacient nerăbdător, dar temător. Am verificat toate obiectele medicale, speculum cu care desparți anusul, Roata Wartenberg, care are țepi concepuți special să facă pielea să tremure. După ce mi-am pregătit kitul medical, am făcut duș, m-am epilat, mi-am strâns părul într-un coc sever și am intrat în rolul personajului de asistentă malefică: clinică, grijulie și sadică.

În timp ce-mi beam ceaiul în așteptarea clientului meu, am reflectat asupra pregătirii mele. Mi-am dat seama că felul în care muncitoarele din industria sexului se pregătesc pentru o ședință poate să fie transpus la oricine care e nevoit să se adune și să țină un discurs de convingere. Indiferent dacă e vorba de o prezentare de la facultate, de la birou sau dacă vrei să te desparți de cineva. Ăsta e topul sfaturilor mele:

Eu sunt o fire anxioasă, aveam emoții mari la primele mele ședințe, dar cu timpul mi-am dat seama că, dacă am la dispoziție toate cele necesare, de la cătușe și lubrifiant, până la dermatograf și oja pe care o port, anxietatea mea scade dramatic. Alte colege de breaslă sunt la fel de meticuloase cu rituarile de pregătire dinaintea ședințelor.

În Chicago, Farrah* lucrează atât în industria sexului cât și la un job de birou, iar geanta ei de serviciu e aceeași cu cea de la sesiunile fetișiste. „Geanta mea conține un schimb de haine, pantofi, o gustare care să nu mă baloneze (doar dacă nu e un client care preferă asta), uneltele necesare pentru sesiunea respectivă și o carte", îmi spune ea. În industria sexului, corpurile noastre sunt tot niște unelte, iar pentru kink pregătirea personală poate fi ezoterică. „Dacă implică și rahat, trebuie să-mi planific mesele cu o zi înainte, iar în dimineața respectivă beau multă cafea și mănânc cereale cu banane. Un mic-dejun sănătos, nu?"

Ce are în comun vorbitul în public cu munca sexuală e faptul că sunt amândouă forme de lucru: o combinație precisă de meserie și creativitate. O parte din meserie e să ai ce-ți trebuie, atât ca aptitudini ci și ca unelte. Poate pare banal, dar absența lor poate însemna o întârziere sau o noapte nedormită, care îmi scade considerabil încrederea în sine.

Ca la orice job, trebuie să ai aptitudini și în munca sexuală. În industria mea, asta poate să însemne multe chestii, de la o interpretare bună, până la o biciuire corectă, dar metodele de formare a unei clientele, promovarea și impunerea unor limite sunt la fel de importante. Eu exersez și încerc să îmbunătățesc toate aceste skilluri, ceea ce înseamnă că atunci când vorbesc cu un client nou, pot să-mi dau seama de compatibilitate și pericol din telefon. Dacă ne potrivim, concep o sesiune ca să-i satisfacă nevoile. Nu am un scenariu în minte pe care-l urmez, chiar dacă un client îmi trimite un pomelnic de fetișuri și cereri, eu pot să le includ într-o sesiune spontană. Am un client căruia îi place sexul hardcore și să fie legat. În timp, aptitudinile mele cu bastoane, biciuiri și palete, pe care el le adoră au devenit un fel de automatisme și mi-a eliberat mintea ca să pot face jocuri de cuvinte perverse și tachinări sadice.

Practicile și planificările mi-au eliberat mintea să pot să mă gândesc la clientela în continuă schimbare. O bună muncitoare a sexului e ca un cameleon și ai nevoie de un control emoțional destul de bun, precum și să depui un efort pe măsura fanteziilor clientului. Într-o oră îmi bat joc și umilesc un client doar în chiloți și cu un zâmbet malefic. În următoarea ședință sunt aproape tăcută în timp ce clientul meu legat la ochi este suspendat în lanțuri, incert când și unde îl voi biciui. Chiar și cu același client, sesiunile variază.

Dacă un client vine emoționat, pot fi mai grijulie, în timp ce-l pun pe genunchi și-l plesnesc la fund. Dacă intră cu încredere în rolul de sclav, știu că pot să fiu mai imperativă. De asemenea, starea clienților diferă de la o sesiune la alta, lucru pe care trebuie să-l observ și de care să țin cont. Cum să scot un anumit client din starea de căcat, dacă merge cu mângâieri sau cu o palmă extra tare.

E valabil același lucru și la vorbitul în public. Dacă te pregătești să te desparți de cineva, sau să-i spui în sfârșit colegului de apartament să nu-și mai lase pliculețe de ceai în chiuvetă, vocea, tonul, emoțiile și limbajul corpului contează. Trebuie să fii ferm și să alegi abordarea corectă pentru persoana care te ascultă.

Vezi și: Sclavii banilor – Distopia Fetișului de Dominare Financiară

Ms. Slide, o dominatrix din Anglia, spune că accesoriile folosite într-o sesiune depind foarte mult de client. Dacă unui client îi place joaca senzorială, atunci „aduc cleme, accesorii cu care să-l lovesc, chestii care înțeapă (câteodată la propriu, dacă e vreo sesiune cu urzică), chestii cu care să-l pocnesc sau ciupesc. Dacă e mai mult o joacă psihologică, sau dacă e un client care are un fetiș specific pentru anumite haine, pantofi sau texturi, mă asigur că sunt incluse. Dacă e o sesiune în care penetrez clientul, vin cu strap-on și dopuri anale. E vorba despre construirea sesiunii astfel încât să fie plăcută pentru amândoi.

Anii de experiență ca dominatrix m-au învățat care sunt atu-urile și slăbiciunile mele. Nu sunt expertă înbondage, dar mă descurc super bine cu bastoane și biciuri. Dacă cineva vrea o suspensie elaborată sau să se prefacă că e un bebeluș adult dintr-o creșă realistică, le recomand pe altcineva. Chiar dacă am nevoie de bani, teama că nu o să mă descurc e mai mare decât valoarea ședinței, iar clienții nu prea se întorc la o practicantă anxioasă. Dacă vreau să învăț un nou skill, mai întâi îl studiez cu experți, pe care îi plătesc pentru timpul oferit sau îi învăț o altă aptitudine la schimb. De abia apoi introduc skill-ul în munca plătită.

În ceea ce privește vorbitul în public, e tentant să profiți de oportunitatea de a aborda un subiect nou, dar dacă nu ești familiarizat cu subiectul, asta poate duce la o conversație plictisitoare și superficială, chiar și pentru un orator profesionist. E mai bine să duci discuția în direcția unui subiect mai familiar, sau poate să-l aplici într-un fel nou. Pentru că înțeleg kink, pot să vorbesc despre un roman porno sau despre un politician care a fost prins cu o dominatrix, iar pentru că înțeleg drepturile muncitoarelor din industria sexului, pot să aplic aceleași concepte în situații de orice fel. Află ce funcționează pentru tine, iar când cineva te întreabă cum ai reușit, mormăie ceva despre dominatrix-ul din tine. Probabil nu o să ceară detalii.

*Numele a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea.

Urmărește-o pe Margaret pe Twitter.

Traducere: Diana Pintilie

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre dominatrix:
BDSM-ul real nu-i ca ăla din literatura pentru gospodine: viața unei practicante
Cum să dai lovitura ca dominatrix
Dominarea financiară este un fetiș foarte scump