Plurabelle sunt Alex Bălă şi Cristian Fierbințeanu, un duo electro-synth-pop destul de neobişnuit, a căror muzică este un trip ușor psihedelic și hipnotizant, care te trece prin stări de anxietate, de exaltare şi uneori chiar de dans. Video-urile lor completează muzica perfect, iar unul dintre ele, la piesa Our Fires, de pe albumul lor de debut „Phantom Pyramid", chiar a primit Staff Pick din partea Vimeo.
Publicitate
Cei doi artiști, lângă bicicleta de fitness, un instrument de nelipsit din bucătăria oricărui artist care nu vrea să se plictisească cât se face sosul.
Celălalt video, la piesa Lindo, este filmat în apartamentul lui Cristi și trece și prin bucătăria lui, un loc în care mi-am dorit să ajung, când am auzit că Alex este pasionat de gătit. Am vrut să văd cum îmbină bucătăria cu muzica, l-am sunat şi am stabilit că-mi va găti paste, un fel de mâncare la care el spune că excelează și cu care eu empatizez. Dar eram un pic sceptic, pentru că, de la prietenii fară pretenţii care vor să spargă monotonia berii la pet, până la corporatista care vrea să impresioneze cu skill-urile dobândite după câteva luni de îngurgitat rose în faţa TV-ului la Masterchef, toţi ştiu să facă paste. Dar nu toți reușesc să facă ce trebuie.
Artiștii m-au întâmpinat cu un Cabernet şi un prep bine dichisit. Alex este vegetarian, așa că pastele aveau să fie niște Bolognese fără carne, cu sos de roşii şi parmezan. Deși simple, m-a asigurat că vor fi delicioase, pentru că el este un „expert în spaghete". Nu este și cazul lui Cristi, care e un tip comod, genul care mai degrabă își comandă mâncare decât să ia tigaia-n mână şi să încropească ceva. Și el era curios de spaghetele lui Alex, pe care nu le-a încercat niciodată, deși laude la adresa lor a tot auzit.Când Alex s-a pus pe gătit, noi ne-am apucat de Cabernet, care a ne-a dat flow la vorbă, mai ales că Alex nu ascultă muzică când gătește. Eu turbez dacă fac o chestie mega-migăloasă şi n-am ceva ca zgomot de fond. Dar situația asta m-a ajutat să aflu că Cristi are un câine supraponderal și că mai ales Alex are microbul fotbalului, dovada supremă fiind o cafteală pe care și-a luat-o odată de la jandarmi, în galeria Craiovei. De gătit s-a apucat cam ca toată lumea, iniţial pentru el, apoi pentru prieteni. Deşi îi place să facă şi quiche-uri sau chiar şi preparate pe bază de carne pentru prietena lui, tot pastele îi plac cel mai mult, pentru că pe asta s-a specializat. Nu face însă niciodată poze la mâncare. Nu îi place.
Publicitate
Cabernetul curgea, sosu împrăştia miros de busuioc şi cimbru în toată bucătăria, iar noi vorbeam de cele mai naşpa chestii halite vreodată. Înainte de Plurabelle, Alex a fost într-o altă trupă, a cărei sală de repetiții, pe la Casa Presei, în Bucuești, o împărțeau cu trupa lui Turcescu. În pauze, mâncau „pizza congelată cu gust de carton, pe capota maşinii", de la o gheretă. Cristi a pățit-o însă la un restaurant ușor fițos, în centrul Brașovului, unde a comandat specialitatea bucătarului – descrisă ca un fel de lasagna –, a aşteptat-o ca orice gurmand și a primit nişte felii de toast cu un pic de ketchup împrăştiat şi nişte carne. Pentru că n-a terminat de mâncat, atât chelneru, cât şi bucătarul l-au întrebat ce e în neregulă, iar el, din politețe, le-a spus că nu îi era foame. „Aşa sunt eu, nu sunt genul ăsta, să le zic."Cum stomacul începea să ceară ceva cu care să împace Cabernetul, iar pastele erau gata înaintea sosului care se lăsa așteptat mai mult ca o prințesă, ne-am apucat să desenăm din ele un portativ, ca să uităm de poftă. I-am întrebat pe băieți ce ar ar găti într-un pasta van, în București, și au căzut de acord că ravioli cu pastă de mici ar avea sigur priză la români.
După vreo oră şi un pic, sosul era gata. După atâta vreme și vin, pesemne că merita. Alex a făcut spaghetele un pic al dente şi le-a clătit cu apă, deși eu cred că sosul le-ar fi pătruns mai bine dacă nu făcea asta. Dar raţiunea lui a fost că aşa, fiecare poate să-şi pună cât sos sau permezan vrea, chiar dacă au fost mici diferențe de temperatură între cele două. Pentru o mâncare simplă însă, a fost surprinzător de gustoasă, cu un gust echilibrat: nici prea dulce de la roşii, nici prea sărat, nici extrem de alterat de la cimbru sau busuioc. Mi-am terminat porţia satisfăcut și am concluzionat că, pe cât de ciudată poate părea pe alocuri muzica lor, pe atât de normală poate părea o experienţă cu ei în bucătărie.
Publicitate
Pentru o experiență completă Plurabelle, du-te diseară la Grădina OAR, din București, după ora 20, unde artiștii țin un concert, iar când ajungi acasă, fă-și niște paste, după rețeta lui Alex.
Paste Plurabelle
O ceapa mică tocată
3-4 căței de usturoi, zdrobiti sau tocați mărunt
O cutie de roșii decojite
400 ml de roșii pasate
150 ml sos de roșii
3 lingurițe de busuioc (sau o frunză de busuioc proaspăt, tocată)
Două lingurițe de cimbru
O linguriță de sare
Un vârf de linguriță de piper negru proaspăt măcinat
Un sfert de cană de vin rosu (Cabernet Sauvignon, sec)
Parmezan
400 g spaghete
Se călește ceapa până se înmoaie, apoi se adaugă usturoiul, roșiile decojite, roșiile pasate, sosul și o jumătate de pahar cu apă. Se amestecă bine și se adaugă condimentele. Se aduce la fiert, se adaugă și vinul roșu și se fierbe cât mai molcom, la foc mic, timp o oră, o oră și un sfert, amestecând des și adăugând încă un pahar cu apă, pe măsură ce scade sosul. Se fierb spaghetele conform instrucțiunilor de pe pachet, se acoperă cu sos, se presară cu parmezan dupa bunul plac și se mănâncă pe muzica Plurabelle.
