Ce faci când cineva trânteşte un bloc ilegal de 11 etaje lângă casa ta?

În Bucureşti te obişnuieşti rapid cu ideea că orice persoană influentă poate să construiască şi să demoleze după cum o taie capul, mai ales dacă se înţelege cum trebuie cu autorităţile locale. Şi sunt multe exemple, de la Hala Matache, pe care oamenii Primăriei Generale veniseră s-o demoleze ilegal noaptea, ca să lărgească Bulevardul Uranus, la faptul că turnul Cathedral Plaza, o clădire de birouri construită ilegal lângă Biserica Armenească, n-a fost demolată nici până în zilele noastre, deşi tribunalul a obligat Primăria să facă asta acum doi ani.

De curând m-am bucurat să aflu că există şi oameni care luptă pentru drepturile lor. Maria Dinescu, o proprietară din Vitan, a câştigat în instanţă demolarea unei clădiri ilegale de 11 etaje construite chiar lângă casa ei de trei etaje, după şase ani de procese. Ea a fost ajutată cu hăţişurile legale de organizaţia Salvaţi Bucureştiul, care a observat că cel care a ridicat clădirea este constructorul Ion Chiriţă, cel care face construcţiile ilegale din Parcul Tineretului. Clădirea de pe Calea Dudeşti nr. 94 nu este primul caz în care Chiriţă depăşete limita legală cu o construcţie. Tot firma lui, AML Construcţii Locuinţe, a fost responsabilă pentru blocurile de pe strada Toamnei, care au depăşit planurile urbanistice în înălţime şi au acoperit o clădire de patrimoniu.

Dar lupta nu s-a terminat pentru doamna Dinescu. Probabil vor mai urma un recurs şi un apel care se vor termina în 2016, iar eu am vrut să ştiu cum poate un cetăţean obişnuit să lupte cu ilegalităţile comise de dezvolatori imobiliari şi de primărie, aşa că i-am contactat pe doamna Dinescu şi pe Nicuşor Dan, preşedintele Salvaţi Bucureştiul, ca să aflu mai multe.

VICE: Care sunt paşii prin care un cetăţean obişnuit poate să conteste o clădire construită ilegal lângă locuinţa sa?
​Maria Dinescu: Implicare şi muncă. Trebuie să te documentezi prin tot felul de hăţişuri de legi şi trebuie să-ţi cauţi dreptatea singur, că nu se implică nimeni. Pe tine te interesează cel mai tare, tu eşti afectat. A fost o muncă foarte mare, de şase ani de documentare. Dar o reţetă cu paşi nu am.
​Nicușor Dan: Organizaţia „Salvaţi Bucureştiul" o să lanseze un fel de ghid pe 15 noiembrie, în care explicăm pe larg ce trebuie făcut. În primul rând, ori citeşti legile singur, ori mergi la avocat. E important că se poate şi fără. Din păcate, legea nu este foarte clară şi ai trei modalităţi diferite prin care să ceri demolarea unei construcţii ilegale: în contencios, în civil sau în contencios obligând primarul să demoleze el. Poţi ajunge la o soluţie favorabilă pe toate cele trei căi.

Şi toate durează şase ani ca-n acest caz?
​N.D: Nu, de exemplu, dacă mergi în contencios, poţi să ceri şi anularea autorizaţiei de construcţie şi demolarea, dar în 2008, când a început procesul doamnei Dinescu, erau mai neclare lucrurile şi toată lumea bâjbâia.

Cum au decurs lucrurile?
​N.D: Când mergi pe calea civilă, te judeci în doi paşi. La început au fost două procese, unul pentru anularea autorizaţiilor ilegale de la primărie şi unul pentru repararea pagubelor şi demolarea clădirii. Până să-l câștigăm pe primul, a durat din 2008 până în 2011, iar instanţa civilă a amânat cazul, până s-a terminat. Din 2011, instanţa civilă a reluat dosarul şi l-a împărţit în două. A rămas la Tribunal partea de daune şi a trimis la Judecătoria Sector 3 demolarea, care s-a judecat in 2012 până acum în 2014.

Care sunt problemele principale ale clădirii?
N.D: ​Avem o lege a oraşului numită plan urbanistic general (PUG), care spune cât ai voie să construieşti în orice zonă. PUG-ul din acea zonă spune că ai voie o clădire cu maximum patru etaje (P+4), iar ei au făcut una de P+10. Acelaşi plan spune că trebuie să respecţi nişte parametri tehnici, pe care proprietarii acestei clădiri nu i-au respectat. De exemplu, densitatea construită este de trei ori mai mare decât prevede PUG-ul. Ea se calculează în funcţie de circulaţia de pe acea stradă şi este important să fie respectată, pentru ca reţelele de utilităţi din acea zonă să facă faţă clădirilor. Ajungem în haos, dacă fiecare construieşte ce vrea şi cât vrea.
​M.D: Au fost mai multe probleme, nu s-a respectat nici înălţimea, nici distanţa dintre clădiri şi construcţiile învecinate, nici distanţa faţă de stradă, nici suprafaţa construită din teren, nici mulţi alţi indicatori tehnici. Nu s-a cerut acordul vecinilor, pentru c-au făcut subzidiri pe proprietatea lor. Înainte să se apuce de acea construcţie, erau obligaţi să evalueze starea imobilelor alăturate. N-au urmărit cum se tasează terenul în timp ce construiesc clădirea sau cum afectează asta locuinţele din jur.

Cum v-au avariat clădirea?
​Au apărat crăpături în pereţi, iar acum, când trec tramvaiele pe stradă, clădirea se zgâlţâie ca la cutremur. Practic, a afectat rezistenţa clădirii.

S-au implicat şi alţi vecini?
M.D: ​Nu, că e nevoie de timp și mai ales de bani, iar mulţi sunt pensionari.
​N.D: Au mai fost nişte proprietari care au încercat şi au pierdut procesul, nu știu de ce, dar în afară de ei, n-a mai cerut nimeni.

Autorităţile ce-au zis?
​M.D: Primăria este pârâtă în proces, e mână în mână cu constructorii. Le-a dat autorizaţii cu multe ilegalităţi în ele. Inspectoratul de Poliție pe de o parte ne-a dat dreptate, a făcut controale la primărie, unde a descoperit foarte multe nereguli, pe de altă parte le-a dat voie să continue lucrările, deci Inspectoratul e duplicitar.
​N.D: Există în legea contenciosului admnistrativ aşa-numitul „recurs graţios", adică o plângere în care le semnalezi autorităţilor c-au emis un act ilegal şi le ceri să-l revoce. Nicio autoritate din România nu va revoca un act ilegal. Tot timpul vor spune că nu ai dreptate, că habar n-ai, că n-ai nicio autoritate să-i conteşti pe ei sau n-o să-ţi răspundă deloc. În cazul ăsta, lucrul flagrant este că Primăria a dat ultima autorizaţie la două zile după ce Tribunalul Bucureşti a spus că și autorizaţiile celelalte de construcţie sunt ilegeale. E o sfidare nu numai la adresa societăţii civile, ci şi la adresa instanţelor judecătoreşti.

Ce-au zis reprezentanţii clădirii?
​M.D: La început, am vrut să facem înţelegere amiabilă, dar n-au comunicat. Nu i-a interesat, şi-au făcut legea singuri.
​N.D: Ne-am întâlnit doar cu avocaţii părţii adverse în sala de judecată. Poţi să ai un dialog când e o chestie de nuanţă de interpretare, dacă un etaj e pod sau mansardă, dar nu când e vorba de zece etaje.

De ce nu încearcă mai des cetăţenii să obţină demolarea clădirilor ilegale din oraşul lor?
​Este un domeniu relativ tehnic, iar cetăţenii nu prea au exemple de succes. Le este şi teamă să nu piardă şi să nu trebuiască să plătească cheltuielile de judecată.

Citește și alte materiale despre blocuri:
​​Social Media la bloc ​​Blocul Rosenthal ​​Ești pregătit pentru cutremur?