Cum e să fii neovirgină

Am avut o copilărie idilică. Chiar dacă părinții mei au fost pastori baptiști, nu au fost habotnici sau stricți cu mine. Au fost chiar iubitori. Am fost singurul lor copil. Părinții mei au încercat să mai facă un copil timp de 13 ani, iar mama a pierdut multe sarcini. Viaţa a fost minunată până la nouă ani. După care a început hărţuiala. Mi se reproşau chestii tipice, cum ar fi că părinţii mei erau pastori, că eram credincioasă şi că îl iubeam pe Iisus. Oarecum, o ceream. Mereu purtam pulovere roz şi bermude şi insigne pe care scria „Iisuse, te iubesc". Şi eu m-aş fi hărţuit.

Ne-am mutat, iar eu am început să merg la o şcoală de fete. Acolo, am devenit obsedată de băieţi. Dar pe la 15 ani, am realizat că sexul era privit ca pe ceva foarte valoros în familia mea. Când prietenele mele au început să facă sex, eu am fost ceva de genul: OK, e în regulă, ăsta e mersul lucrurilor, dar eu nu am de gând să fiu aşa. La petreceri, prietenele mele se combinau şi dispăreau prin camere, iar eu rămâneam singură. Eu eram destul de împăcată cu treaba asta, dar restul oamenilor din jurul meu nu erau.

În adolescenţa eram cunoscută drept Tipa-care-nu-face-sex. Hotărârea mea de a nu face sex era motivul pentru care tipii nu voiau să iasă cu mine, sau dimpotrivă, motivul pentru care tipii voiau să iasă cu mine, ca să fie ei cei care spărgeau gheaţa, ca să zic aşa. Dar şi eu eram destul de obraznică. Vorbeam cu dublu înţeles, în aluzii. Cred că lucrul ăsta îi intriga pe oameni, gen, uite-o şi pe tipa asta, vorbeşte despre sex, e sinceră, dar nu face sex. Tipii erau confuzi, iar eu înţelegeam perfect de ce. Apoi, când am făcut 23 de ani, tata a murit subit. Iar după asta, am pierdut încă cinci persoane, în următoarele 18 luni. Atunci am început să îmi pun la îndoială credinţa. Eram un caz clasic: „De ce există atât de multă suferinţă în lume? Pa-pa, Dumnezeule. Ne-om vedea noi mai încolo."

După episodul ăsta, am fost atee timp trei ani, deşi nu am exagerat şi nu m-am apucat de droguri. Dar m-am îndrăgostit de un tip şi mi-am pierdut virginitatea cu el. Ironia e că tipul ăsta chiar era dispus să aştepte până la căsătorie, dar eu nu mai eram dispusă să mă gândesc la ziua nunţii, pentru că ştiam că tata nu va fi acolo.

De atunci, m-am mai culcat cu încă doi tipi. Deci, nu a fost ca şi când am futut tot ce mişcă. Am avut patru relaţii pe termen lung, dar cu unii dintre parteneri nu am făcut sex. A fost tipul cu care mi-am pierdut virginitatea, apoi am întâlnit un băiat creştin şi nu am făcut sex deloc pe tot parcursul anului în care am fost împreună. Apoi, anul următor, am ieşit cu alt tip, care era foarte iritat că nu facem sex, pentru că ştia că mai făcusem înainte. Nu am făcut sex timp de un an. Totuşi, într-o seară, eram în pub, iar el se tot plângea că fumam şi ştiam că în cele din urmă o să se ajungă la discuţii despre sex, aşa că i-am zis „Hai s-o facem". După tipul ăsta, am fost cu altcineva timp de cinci ani. În timpul relaţiei cu acea persoană, mi-am recăpătat credinţa în Dumnezeu.

I-am lăsat opţiunea să ne despărţim oricând vrea el. El era genul de tip care îşi exprima afecţiunea mai mult fizic, în timp ce eu mi-o exprimam prin vorbe bune şi susţinere emoţională.

Asta nu însemna că nu mă mânca şi pe mine. Sexul e ca un fel de mâncare foarte bun: odată ce renunţi la el, numai la asta te gândeşti. Am început să mă uit la filme porno, ca să îmi iau porţia, ca să mă eliberez sexual şi am devenit dependentă de asta. ce făceam eu era în contradicţie totală cu credinţa mea, dar mă gândeam că din moment ce nu o fac cu altcineva şi sunt doar eu în faţa unui ecran, e OK. Nu fac rău nimănui. Bineînţeles, eram ipocrită. Ironia este că acum fac terapie cu cupluri în care unul sau ambii parteneri se confruntă cu dependenţa de pornografie, iar asta le distruge relaţia.

La 31 de ani, după cinci ani de relaţie, eu şi prietenul meu ne-am despărţit. Nu aveam multe lucruri care să mă lege de Londra, aşa că m-am mutat în California, m-am făcut pastor şi nu am mai făcut sex de cinci ani. Mama mea este cea care a venit cu termenul „neovirgină". „Dacă spui că eşti «virgină reformată» sună prea religios", mi-a spus ea, într-o după-amiază, la un ceai. Am preluat conceptul ăsta de la mama şi am revenit la un stil de viaţă care presupune o luptă pentru exclusivitate, pentru ceva plin de înţeles.

Deşi sexul este o experienţă fenomenală, eu cred că scopul lui este de a crea o legătură între doi oameni. Cred că sexul are menirea de a te ţine legat de o persoană şi nu trebuie irosit pe oricine. Am nişte prietene care-mi spun chestii de genul „Tocmai m-am futut şi mă simt minunat", dar, de cele mai multe ori, cei mai mulţi oameni încep să se plângă că nu e destul. E mult mai greu să te abţii de la sex după ce ai văzut cum e, decât înainte. Îţi rămân în minte imaginile şi ştii cât de mişto se simte. Tentaţia e uriaşă, dar acum mă simt mult mai liberă ca înainte. Chiar dacă la suprafaţă nu pare.

Când întâlnesc pe cineva nou, sunt foarte directă. Dacă sunt la o petrecere unde mă cunoaşte lumea, oamenii fie vin direct la mine şi încearcă să mă convingă că nu am dreptate, fie mă lasă dracului în pace, pentru că le e teamă că o să încerc să-i convertesc. Dar eu nu intenţionez să fac asta. Din moment ce sunt pastor, oamenii ştiu că sexul la prima întâlnire nu e în discuţie. Cu toate astea, dacă nu am discutat despre sex până la a treia întâlnire, e o problemă. Nu e greu să renunţi la sex, dar devine dificil când te îndrăgosteşti de celălalt. Atunci trebuie să ai autocontrol.

Multă lume îmi spune: „Ai 35 de ani şi esti singură. Nu prea e de tine chestia asta, este?". Dar chestia e că, nici sexul nu prea era de mine. Uneori mă întreb dacă aş mai fi luat decizia asta, dacă eram atee. Când mă abţin de la sex, gândesc mai clar. Îmi dau seama mult mai uşor dacă o persoană vrea să mă cunoască cu adevărat sau vreau doar sex.

Ce îmi place cel mai mult este că multe dintre prietenele mele au ales să facă acelaşi lucru. E ciudat cumva când vorbim între noi despre cum ne-a ţinut prietenul de mână sau despre ce am vorbit. E ca şi cum am avea 15 ani din nou.

Traducere: Mihai Niţă

Urmăreşte VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre sex:
Poveștile penibile ale românilor despre sex
Ce spun și aud românii când fac sex
Ce ți se poate întâmpla rău de la prea mult sex
Cel mai prost sex de care am avut parte