​Cum să te muți în străinătate când ești tânăr și lefter

În 2004, Erin Grover s-a trezit într-un context destul de obișnuit: tocmai terminase facultatea, nu își găsea job și era lefteră. Așa că a făcut singurul lucru care avea sens pentru ea: a adunat destui bani cât să-și ia un bilet doar dus spre Afganistan, un loc pe care își dorise dintotdeauna să-l viziteze, și s-a mutat acolo cu doar o sută de dolari în buzunar.

„E amuzant că oamenii își închipuiau că sunt bogată", ne-a povestit Grover. „Dar fac parte din minoritatea de americani care a înțeles cât de ușoară e viața după ce ieși din sistem."

Prin „sistem" se referă la America, tărâmul prețurilor mari și a șomajului ridicat printre tineri. La prima vedere, soluția lui Grover pare o fugă de realitate – un mod de a ocoli maturizarea până găsește un plan. Dar, la două săptămâni după aterizarea în Kabul, nu doar că adoptase un nou stil de viață, ci își găsise și un job ca fotograf pentru Națiunile Unite.

„Am primit jobul doar pentru că m-am dus pe teren. Dacă n-aș fi mers acolo, n-aș fi ajuns niciodată să lucrez pentru ei", a zis ea.

Mutarea în străinătate nu pare o metodă sigură de a economisi bani sau de a găsi un job mai bun, dar tot mai mulți tineri își fac bagajele și încep o altă viață altundeva, conform companiei MoveHub, care ajută oamenii să se mute peste tot în lume. Nu e întotdeauna ușor și plăcut să te muți în altă țară, dar dacă tot ești lefter, e mai mișto să fii lefter pe o plajă din Bali, nu?

Există câteva criterii care te ajută să alegi țara ideală unde să te muți când ești tânăr și lefter: costul vieții trebuie să fie mic, țara trebuie să le ofere vize străinilor relativ ușor și trebuie să existe niște speranțe rezonabile de angajare, pentru că vei avea nevoie să-ți acoperi măcar nevoile de bază.

„Știu că mulți oameni merg în Chiang Mai, în nordul Tailandei", a zis bloggerița de călătorii Cheryl Ang. „E o destinație foarte populară pentru cei pe care îi numim „nomazii digitali", oamenii care își câștigă existența lucrând online în timp ce călătoresc. E foarte ieftin, vremea e fantastică, iar mâncarea e incredibilă."

Grover cunoaște oameni care s-au mutat în Cambodgia și și-au găsit de lucru la organizațiile locale non-profit. Coreea are programe ca EPIK care le oferă bani grei profesorilor de limba engleză. Și kibbutzurile din Israel – comune unde poți lucra pentru masă și cazare – atrag oameni din toată lumea. Mai sunt și programele WWOOF, care îți oferă masă și cazare în schimbul muncii la fermă.

Odată ajuns în noua țară, primul pas e să-ți faci prieteni care să te introducă în economia locală. Dacă ești prea timid să te împrietenești cu localnicii sau te împiedică bariera de limbaj, poți începe în comunitățile de expați.

„Ca să găsești un job în orice țară din afara Occidentului, primul lucru pe care trebuie să-l faci e să afli unde mănâncă expații", a zis Grover. „Expații trăiesc într-o comunitate foarte strânsă – au nevoie de un micro-mediu al lor. Mi-a fost ușor să cunosc oameni în această comunitate, i-am vizitat la locul de muncă, m-au invitat la tot felul de evenimente. "

De fapt, Grover și-a găsit jobul de fotograf la ONU printr-o relație pe care și-a făcut-o în comunitatea de expați din Afganistan.

Tot prin conexiunile locale afli care sunt locurile bune de ieșit la distracție, unde poți mânca ieftin și cum găsești o cazare care să nu te stoarcă de bani. Ang a zis că cea mai bună metodă e să dormi pe canapeua cuiva de pe Couchsurfing o vreme, până îți găsești ceva de făcut.

Dacă nu-ți place nesiguranța, îți poți găsi un job din timp. În Cehia, Spania, China, Indonezia și Japonia, profesorii de engleză sunt mereu la mare căutare prin diverse programe educaționale.

Bineînțeles, nu e nevoie doar să urci într-un avion ca să emigrezi. Dacă ai de gând să stai mai mult de câteva luni undeva, vei avea sigur nevoie de o viză.

De obicei, vizele de muncă expiră după trei luni și sunt foarte greu de obținut.

„În Marea Britanie, e ridicol, a zis Ang. Nu cunosc vreo altă țară care să îți ceară să câștigi 35 000 de lire pe an. "

În majoritatea țărilor asiatice, poți obține o viză mult mai ieftin; unii se mută acolo cu viză de turiști și trec granița când expiră, după care se întorc imediat, ca să poată spune că au intrat din nou. Dacă vrei să obții cetățenie, cel mai rapid proces de obținere îl au țările latino-americane precum Argentina, Peru, Uruguay și Republica Dominicană.

Până la urmă, singura limită reală e propria ta imaginație, nu bugetul. Cu cât renunți mai mult la control, cu atât prețurile vor fi mai mici.

Pentru Grover au meritat toate riscurile. După Afganistan, s-a plimbat prin Nepal, India, Franța și Cambodgia, după care s-a stabilit în Los angeles, unde e mai puțin tânără și mai puțin lefteră.

Urmărește-o pe Michaela Cross pe Twitter.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre călătorii pe VICE:
Am vizitat vechile capcane pentru turiști din Egipt
Jurnal de motociclist în Coreea de Nord
Cuba este ca o călătorie în România anilor `90
Când turismul se transformă în narcisism