Cum se dezvoltă realitatea augmentată, stil Pokemon Go, în România

Trăim într-un secol în care tehnologia a evoluat atât de mult încât ținem în buzunare telefoane pe care acum zece ani taică-tu le-ar fi numit „calculatoare avion". Unul dintre beneficiile acestei evoluții e că poți

să-ți transformi

mobilul în orice, de la niște ochelari de realitate virtuală, la un

proiector de holograme 3D

. Cea mai fascinantă direcție pornită din intrarea tehnologiei virtuale pe mobil este „

realitatea augmentată

". Adică introduci elemente virtuale peste fundalul real pe care-l percepe mobilul, tableta sau, dacă ai o căruță de bani, headset-ul tău.

Ca să aflu mai multe despre realitate augmentată și dezvoltarea ei în România, am discutat cu Ciprian Făcăeru de la

Augmented Space Agency

, un startup format din patru persoane, care se ocupă fix cu dezvoltarea și implementarea realității augmentate, dar și a celei virtuale în artă, arhitectură, gaming și business. Mi-a plăcut că, până și cardul lor de vizită avea un fel de cupolă 3D construită deasupra lui, pe care puteai s-o vezi doar cu aplicația de realitate augmentată.

VICE: Dacă ar fi să-i explici lui bunică-tu ce-i aia realitate augmentată, cum ai face?
Ciprian Făcăeru: Lui i-am arătat direct. E greu să le explici celor în vârstă noțiuni de new media, e mai simplu să vadă cu ochii lor. E vorba de ceva care exista în anii 90, dar abia acum poți să-l vezi prin smartphone-uri. Faza e că realitatea augmentată nu se rezumă doar la modificări video, ci și la sunet. De exemplu, pot să pun o coloană sonoră și sunetul să se schimbe după poziția în care ții mobilul, să depinde de spațiul din jurul lui.

Cum ați decis să vă apucați de realitate augmentată, că știu că e o latură a graficii destul de nouă în România?
A plecat de la faptul că, deși o parte din noi eram studenți la Arhitectură, nu prea voiam să practicăm în domeniu, voiam să ne distrăm un pic. Deja știam de la școală și din alte activități tehnici de modelare 3D, eram pasionați de grafică și vizualizare și am văzut că era un concurs să ținem un atelier pe realitatea augmentată la Valletta, Malta. Ne temeam că e ceva foarte complicat, dar am tras tare câteva luni, am învățat și am câștigat.

Ce ați făcut mai exact acolo?
Am avut două proiecte la Malta, EASA Memories, un muzeu virtual unde vedeai tot felul de structuri 3D care pluteau prin aer și Portals of Valletta, un proiect prin care am copiat diverse zone ale orașului Valetta, pe care apoi puteai să le vezi complet 3D. Totul cu mobilul evident. Am vrut să arătăm că se poate face totul cu un simplu smartphone, inclusiv înregistrarea datelor. Conceptul era că mobilul îți permite să strângi informația, s-o recreezi în 3D și s-o redai tot pe mobil.

Deci practic voi fotografiați un loc, apoi îl reproduceți pe calculator și introduceți detaliile pe care le vreți, peste el.
E o muncă destul de complexă, noi scanăm spațiul ăla cu aplicația, cu mobilul sau cu DSLR-ul. Într-o zi de muncă intensă poți să faci o aplicație rudimentară, dacă ai o echipă de mai mulți oameni care se ocupă cu asta, dar cu cât e mai mare și mai detaliat spațiul pe care vrei să-l folosești, cu atât se complică totul.

Ce complicații apar?
Principala problemă și pentru scanare și pentru vizionarea prin realitate augmentată e lumina. Dacă e întuneric, camera nu mai vede nimic și nu mai reușește să urmărească spațiul pe care tu l-ai marcat. Noi încercăm să remediem chestia asta prin panouri LED sau prin lumina de la mobil care pornește odată cu aplicația. Dar cu cât camera de la mobil e mai performantă, cu cât aplicația funcționează mai bine.

Mobilul percepe structuri d-astea de realitate augmentată și pe obiecte în mișcare?
Da, numai că există o limită de viteză. Poți augmenta obiecte în mișcare, de exemplu dacă miști cartea noastră de vizită pe masă, tot se vede clădirea, dar nu poți augmenta chestii foarte complexe. De exemplu, ai putea să desenezi în spațiu cu culoarea pielii tale și device-ul poate să-ți citească mișcarea, dar nu știu dacă te-ar înregistra când alergi.

Care e cel mai complex lucru pe care l-ați făcut în realitate augmentată pe gaming, c-am văzut că cei de la Pokemon rup deja cu jocul de realitate augmentată?
Am recreat un joc, Tanks, cel pe care-l jucam pe consolele chinezești de televizor când eram mici, în realitatea augmentată. Distribuim o foaie, pe care o scanezi cu mobilul și îți apare jocul, pe care încercăm să-l facem cu mai mulți jucători. Ideea e că e foarte complicat să ajungi în stadiul pe care-l promit Pokemon, că nu poți proiecta modele 3D peste un spațiu pe care nu l-ai înregistrat înainte. Ai avea nevoie de niște senzori care să-ți scaneze totul în timp real. Dar tehnologia deja există, doar nu este accesibilă maselor. Practic în viitor vei avea un telefon cu un senzor cum e cel de la aparatul Kinect, de la consolele de jocuri Xbox 360, încorporat.

Mulți știu de tehnologia realității virtuale, nu și de cea a realității augmentate. Crezi c-o să aveți probleme cu competiția în domeniul ăsta?
Nu, ele se dezvoltă împreună și sunt foarte similare. Și noi ne jucăm cu realitatea virtuală, chiar lucram la moduri prin care să trecem din realitatea virtuală în cea augmentată, folosind un headset ca să îți dăm efectul de flashback-uri. Noi dezvoltăm realitatea augmentată cu unelte folosite pentru realitatea virtuală. Dar o preferăm pe prima pentru că e directă, mută vizualizarea asta grafică în mediul urban și e accesibilă tuturor, față de realitatea virtuală care se bazează pe o cască și pe imersiune, ești tu în lumea ta.

V-ați gândit doar pe partea artistică, de jocuri și de reclame sau căutați și aplicații mai tehnice ale tehnologiei?
Lucrăm la o aplicație pentru vizualizarea modelelor arhitecturale, care spre deosebire de o machetă fizică e un model interactiv. Poți face studii pe ea, secțiuni interactive, poți introduce animație realistă. Asta e prima parte. Deja colaborăm cu un grup super fain de studenți arhiecți și ingineri cărora le facem o aplicație pentru prezentarea unei case, în care poți să vezi o radiografie prin pereții casei, ca să înțelegi ce e-n spatele finisajelor. Am văzut exemple de augmentare grafică, la o scară unu la unu, chiar pe șantier la construcții.

Deci realitatea augmentată poate deveni un fel de grafic digital, ar putea fi niște instrucțiuni care-ți explică și cum să-ți instalezi mobila?
E deja o direcție comercială în realitate augmentată care se bazează pe ghiduri de asamblare pentru muncitori și tehnicieni. Ai o aplicație care ți-e ghid în instalații, în construcții sau în medicină. Din motive de siguranță, îi dai tehnicianului și o aplicație care-i oferă o hartă în timp real a ceea ce face, ca să fie sigur că nu greșește.

Care e următorul pas al evoluției acestei tehnologii.
Ochelarii. Există deja Hololens, o pereche de ochelari care e axată doar pe realitatea augmentată. Acolo-i viitorul. O să ajungem la un moment dat să avem lentile de contact cu toată puterea asta de procesare.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre realitatea augmentată:
A apărut un album de GIF-uri care prind viață cu realitatea augmentată
Ochelarii holografici de la Microsoft nu o să te mai lase să ieși din lumea virtuală
150 de lucruri de care se tem cei mai deștepți savanți din lume