​Fotografii cu scena queer americano-cubaneză

Alexis Ruiseco e un artist multidisciplinar, actor și regizor care trăiește în New York și pe care l-am cunoscut când făceam o recenzie de portofoliu la Parsons. A absolvit școala Parsons anul acesta, dar e foarte clar că are un talent și o pasiune de a explora sexualitatea, identitatea și traumele. Lucrările lui includ autoportrete care se joacă cu noțiunea de gen, dar și imagini cu cultura queer din Miami și New York care par, în același timp, spontane și regizate atent. Mai jos e o selecție de fotografii din seria lui Reinas, care înseamnă „regine" în spaniolă, și un scurt interviu cu el.

- Elizabeth Renstrom, editor foto VICE

VICE: De cât timp fotografiezi performeri queer?
Alexis Ruiseco: Am început să fotografiez performeri queer în Miami, prin ianuarie 2013 ; Azucar Nighclub a fost primul loc care mi-a permis accesul și acolo, prin performerul cu care lucram în fiecare joi, TP Lords, le-am cunoscut pe Erika Norel și Daisy Deadpetals. Datorită lor, am reușit să pătrund în comunitatea queer din sudul Floridei. În acest timp, am acționat ca un voyeur sensibil și am căutat momente care să rezoneze cu sensibilitățile mele și ideile de dominare care mi se învârteau în cap.

Când m-am mutat la New York în iulie, în același an, am încercat să investighez cum se transpune performance-ul în contexte mai personale, așa că am devenit interesat să fac portrete în casele persoanelor pe care le cunoșteam. Mă interesează psihologia transformării și metodele folosite și de alți artiști pentru a exprima idei similare. Mi-am dorit mult să fiu conștient cum vrea să fie reprezentată fiecare persoană, pentru că, de obicei, comunitățile slab reprezentate nu au ocazia să se prezinte cum vor. Portretele mele trebuiau să aibă un element de colaborare ca să-i dau fiecărei voci queer profunzime și volum.

Cum va continua acest proiect?
După ce am lucrat trei ani și jumătate la această serie, o văd ca pe fundația operei mele fotografice. Tendința mea de a construi scenarii și de a face performance în fața aparatului în portretele și autoportretele mele m-au ajutat să-mi înțeleg preocuparea față de feminitate, identitate și felul în care sexualitatea contribuie la construirea identității. Știu că nu voi înceta niciodată să-mi fotografiez comunitatea din cauză că prea puține povești queer sunt reprezentate de persoane queer. Iar ăsta e unul dintre motivele pentru care persoanele queer nu sunt înțelese în societatea normativă. Vreau să provoc reacții în cadrul culturii macho din Cuba, unde toți bărbații sunt presați să trăiască după un cod de reguli masculin.

Dar vreau să duc lucrurile într-o direcție și mai globală. Sunt o voce queer care face parte dintr-o discuție mai importantă decât mine și cultura în care am crescut. Aș vrea să introduc vocea acestei serii în circulația subiectelor queer.

Ce planuri de serii fotografice mai ai?
Acum fac cercetări pentru următoarea serie la care voi lucra în Cuba. Voi pleca pe insulă în luna decembrie a acestui an. Corespondez cu un activist, Rafael Suri, care lucrează cu CENESEX (o organizație cubaneză pentru drepturile LGBTQ) și, cu ajutorul lui, voi fotografia estetica queer de pe insulă. Și, pentru că tatăl meu încă locuiește acolo (a rămas după ce m-am mutat eu în 1995), am acces la viața adevăraților cubanezi în statul cubanez post-revoluționar. Seria va explora identitatea cubaneză, machismul, paternitatea, structura familială, exuberanța energiei sexuale și respingerea simbolică a rolurilor de gen tradiționale. Ca expat, trebuie să recunosc că sunt foarte încântat și nerăbdător să mă reconectez cu propria cultură în timpul schimbărilor majore prin care trece Cuba.

Care sunt influențele tale cele mai puternice?
Am studiat stilul de performer al lui David Bowie. Talentul lui de performer mă inspiră să mă reinventez. Mă concentrez și pe metoda folosită de actori pentru a se pregăti pentru o scenă și a-și regăsi profunzimea emoțională. Sunt mereu captivat de actori, scriitori, regizori și muzicieni interesați de sexualitate. Lucrările îmi sunt influențate de naturile dramatice ale lui Almodovar, Freddy Mercury și Lady Gaga. Sunt mai puțin inspirat de fotografie și mai mult inspirat de cinema, teatru și pictură. Dar am observat că revin mereu la stilul de fotografie al lui Helmut Newton și la preocuparea lui față de femei. Pentru seria cu Cuba, m-au ajutat mult investigațiile Deanei Lawson despre sexualitate, violență, familie și statut social.

Alexis Ruiseco e un fotograf cubanez din Brooklyn. Găsești lucrările lui aici.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre scena queer pe VICE:
Cum a devenit Sailor Moon refugiul puștilor queer din anii '90
Cum arată hainele celui mai bătrân travestit din lume
Ce-am înțeles despre cum e să fii transsexual în România, dintr-un spectacol de dans