În România drepturile omului pică precum o casă de cărţi de joc

Foto: Mircea Topoleanu

Ieri ONG-ul internaţional Amnesty International a lansat un raport numit Alungaţi la periferie, în care prezintă cazurile unor romi din trei comunităţi de la Cluj, Baia Mare şi Piatra Neamţ, care au fost evacuaţi forţat de autorităţi şi mutaţi la marginea oraşelor în care locuiau prin încălcarea drepturilor omului. Lansarea raportului a fost făcută în faţa unei case de cărţi de joc de plastic montate în Piaţa Universităţii, pe care se citesc poveştile unora dintre cei mutaţi forţat. Pe lânga asta cei de la Amnesty au lansat şi o petiţie prin care vor să convingă premierul să schimbe legislaţia, astfel încât primarii locali să nu se folosească de tendinţele rasiste ale electoratului român, ca să obţină voturi pe suferinţa acestor oamenilor şi să le respecte drepturile elementare ale omului.

În unele oraşe romii şi cei care-i susţin se luptă să-şi recapete drepturile prin tribunale, dar până acum nu sunt rezultate favorabile. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNDC) s-a pronunţat doar împotriva primarului Cherecheş, de la Baia Mare, dar acesta tot a scăpat neatins. Noroc că e urmărit penal de DNA pentru corupţie, că doar aşa s-ar putea simţi răzbunaţi cei care au fost obligaţi să locuiască între deşeurile de la Cuprom.

Când am ajuns acolo pe o caniculă sinistră, mai mulţi cetăţeni de etnie romă purtau nişte tricouri cu sloganul End forced evictions, care urmăreau cu atenţie două membre ale comunităţii lor cum îşi spuneau poveştile.

Claudia Greta

Claudia Greta locuia de peste 20 de ani pe fosta stradă a Coastei din Cluj, unde plătea chirie şi utilităţile. A fost mutată cu familia ei la marginea oraşului, lângă groapa de gunoi, unde locuieşte de doi ani. Primăria le-a transportat lucrurile în maşini de gunoi și le-a dat un contract de închiriere pentru o cameră cu bucătărie, dar au primit doar un spaţiu de 16 metri pătraţi. Copiii ei s-au îmbolnăvit, pentru că pe lângă gunoaie există şi o conductă unde o campanie farmateutică devarsă deşeurile prin zonă. Claudia crede că au fost mutaţi pentru că vila primarului era la doi paşi de locul din centrul oraşului în care locuia comunitatea ei.

Dusia Rusu

Din 2001, Dusia Rusu a fost evacuată forţat de doua ori. Locuieşte în Piatra Neamţ sau mai bine zis locuia, pentru c-a fost mutată de pe strada Muncii de la marginea oraşului, într-o zonă aflată la liziera păduri, numită Văleni. A povestit cum copiii ei au ajuns să umble între şerpi, şopârle şi broaşte, iar oamenii din comunitatea fac foamea pentru că nu iluminare stradală sau drumuri asfaltate. Nu au nici autobuze cu care să circule până-n oraş sau cu care să-şi trimită copiii la şcoală.

Curios să aflu dacă într-o ţară în care politicienii dau în romi ca să-şi atragă electoratul majoritar de rasişti, am discutat despre asta cu Catrinel Motoc, unul dintre reprezentanții Amnesty International în România.

Catrinel Motoc

VICE: Amnesty s-a ocupat mereu de libertatea presei. Cum ați trecut la probleme grave ale drepturilor omului?

Catrinel Motoc: Iniţial ne-am ocupat de încălcările libertății de conştiinţă. Din 2010 lucrăm în România în primul rând pe problemele evacuărilor forţate, iar de anul trecut am lansat această campanie naţională. Dar pentru că situaţia politică din România era un pic volatilă, a fost dificil să transmitem un mesaj unor interlocutori destul de puternici cu care să discutăm despre legislaţie. Având în vedere rezultatele ultimelor alegeri, am relansat campania şi ne adresăm în special premierului Victor Ponta.

În Baia Mare evacuările au fost făcute înainte de alegeri. Nu au evacuările mereu legătură cu capaniile electorale?

Noi n-am vrut să speculăm dacă au fost făcute politic sau nu. Pentru noi contează doar că sunt încălcări ale drepturilor omului. Oamenii nu ar trebui să fie evacuaţi forţat, să li se dea preaviz doar o zi şi să fie amendaţi dacă refuză.

Aţi prezentat problemele astea şi primarilor din acele zone?

Urmează să avem niște discuții la Piatra Neamţ. La Cluj şi Baia Mare am avut mai multe întâlniri. Primăria Cluj le-a spus anul trecut persoanelor care au fost mutate că, din 2013 va începe o oarecare mutare înapoi, dar până acum nu s-a întâmplat nimic. Primarul din Baia Mare a promis anul trecut în mai că va continua dărâmarea tuturor cocioanelor. Sperăm să nu respecte această promisiune.

Au fost şi romi care au dat în judecată autorităţile locale şi au câştigat?

Cei care au fost mutaţi de pe strada Coastei din Cluj cu sprijinul European Roma Rights Center au dat în judecată primăria și au cerut daune morale pentru evacuarea forţată şi încălcarea a drepturilor omului. Cazul e pe rol de un an şi sperăm să se rezolve curând. În Piatra Neamţ cazul nu a ajuns încă pe masa celor de la CNCD, dar urmează să avem o discuţie cu ei. La Baia Mare CNCD a hotărât că primarul a discriminat, dar edilul a făcut recurs și Curtea de Apel i-a dat dreptate. .

Unii oameni s-au opuns totuși mutării forţate. Pe Valea Craica din Baia Mare mulți au rămas în cocioabele lor.

Jumătate din comunitate a rezistat relocării, s-a unit şi n-au mai fost mutaţi. Am intervenit și noi pe lângă primar, i-am explicat că așa demersuri sunt interzise, iar el a făcut un oarecare pas înapoi şi a zis că nimeni care nu vrea să se mute, nu e forţat s-o facă. Dar cei care au rămas tot n-au nicio siguranţă sau promisiune că nu vor fi mutaţi. În Cluj au primit înştiinţare cu 24 de ore înaite, iar a doua zi dimineaţă buldozere erau în faţa casei. În Baia Mare au fost intimidări şi ameninţări din partea unor aşa-zişi lideri ai comunităţii, unii dintre ei cetăţeni de etnie romă din oraş care se purtau ca superiorii şi agresau verbal, apoi au urmat somaţii repetate de la autorităţi şi oferirea Cupromului ca unica alternativă, care nu era adecvată din punct de vedere al drepturilor omului.

Se vorbeşte doar de marile oraşe, în cazul oraşelor mai mici nu există statistici?

Noi la Amnesty nu facem studii cantitative, ci doar prezentăm studii de caz. În ultimii ani am lucrat şi cu cazuri din Miercurea Ciuc, Tulcea, există şi un raport anterior al Amnesty, care arată diferite cazuri din toată ţara. Nu am documentat absolut toate cauzele, dar evacuările din oraşele mari ajung mai uşor la public. În plus în aceste oraşe există tendinţa de a muta romii din centru la periferie.

De ce aţi ales Bucureştiul pentru acest eveniment şi nu una din zonele în care au fost mutaţi oamenii?

Am vrut să transmitem un mesaj puternic, având premierul României ca ţintă a petiţiei, iar în Bucureşti e sediul Guvernului şi aici se fac legile. Anul trecut în decembrie am făcut la Cluj, cu activişti din domeniu şi cu grupul Grupul de Lucru pentru Asociaţii Civile un marş şi un lanţ uman în jurul primăriei şi am proiectat imagini cu zonele în care au fost mutaţi oamenii. A fost un fel de comemorare de doi ani de la mutarea forţată, ca să atragem atenţia că de atunci stau în asemenea condiţii şi nimeni nu face nimic să le fie bine.

Credeţi că moţiunea pentru care strângeţi semnături are vreo şansă să treacă de Parlament dacă primarul din Baia Mare şi cel din Piatra Neamţ fac parte din actuala alianţă politică de la putere?

Atincipăm 20, 30, 40 de mii de semnături care vor transmite Guvernului și Parlamentului mesajul că mulţi oameni își doresc schimbarea legislației în vedeea protejării romilor.

Citește și:

Noua generaţie de romi este într-o situaţie foarte sumbră

Romii au fost obligaţi să-şi mănânce copiii

Toxine pentru romi

Am stat de vorbă cu eroii drepturilor omului la Forumul Libertății din Oslo

Anul trecut n-a fost deloc bun pentru drepturile omului în Rusia

Australia îi adăpostește pe refugiați în închisori la capătul lumii