Dacă te-ai săturat de filme românești plictisitoare, legea asta schimbă lucrurile

„Se prăbuşeşte ceva? Parcă am luat premii la Cannes şi anul ăsta!” Aceste cuvinte îi aparțin președintelui Comisiei de Cultură și Media din Senat, Georgică Severin, și au fost rostite în timpul audierii de săptămâna trecută a ministrului Culturii, Corina Șuteu, pe tema noului proiect de act normativ din domeniul cinematografic pentru noi filme românești.

Această nedumerire a senatorului PSD, fost director de post TV, potrivit propriului CV, arată termenii în care s-au purtat discuțiile la audieri. Mai exact, senatorii au fost ironici și acizi și s-au declarat împotriva unora dintre modificările propuse și a urgenței pe care inițiatorii o cer.

Dar hai să-ți spun cum a început totul și cu ce se mănâncă această nouă lege, de ce cred cei mai mulți cineaști că e nevoie ca de aer de schimbările pe care le propune și de ce s-au isterizat parlamentarii, și nu numai ei.

Ultimul act normativ care reglementează domeniul ăsta datează din 2005 și în baza lui s-au acordat finanțările prin Centrul Național al Cinematografiei (CNC) ale filmului românesc din ultimul deceniu. În toți anii ăștia, a dus la nenumărate scandaluri legate de criteriile de selecție, la acuzații de partizanat, de conflict de interese, de intruziune în jurizare.

Va rămâne probabil în istoria cinematografiei că Moartea domnului Lăzărescu, unul dintre cele mai cunoscute filme din noul val, a fost respins de la finanțare de membrii CNC. A primit nota patru de la actorul Bogdan Dumitrescu, alias caporal Chiorete din serialul Trăsniți în NATO, pe atunci membru al juriului CNC din partea Asociației Cineaștilor. Filmul lui Cristi Puiu a primit finanțare numai după intervenția ministrului de atunci al Culturii, Răzvan Theodorescu.

De mai multe ori s-a încercat schimbarea legii, dar fără succes. Acum, încearcă, și nu o face pentru prima oară, și actualul ministru al Culturii, Corina Șuteu.

Cu aceeași ocazie, ministrul le-a explicat parlamentarilor că cinematografia este prioritatea mandatului său și a explicat de ce ar dori ca modificările să fie făcute printr-o ordonanță de urgență: „Urgenţa constă în deblocarea unor situaţii care nu permit alinierea industriei noastre la industria cinematografică mondială."

Astfel, în februarie, ministrul a chemat la dezbateri reprezentanți ai industriei cinematografice din mai multe generații, precum și oficiali cu responsabilități în domeniu, și s-a trasat o listă de modificări. După ce proiectul a trecut și prin dezbatere publică, el a prins o formă finală.

Zilele astea urmează să se decidă dacă propunerile vor lua forma unei ordonanțe de urgență, așa cum cere ministerul.

Secvență din „Marfa și banii", în regia lui Cristi Puiu, filmul unanim considerat astăzi ca declanșatorul „Noului Val Românesc"

Practic, modificările propuse de noul proiect au ca scop evitarea scandalurilor care au urmat selecțiilor din fiecare an. Iar acuzațiile au vizat, cel mai des, aspecte precum neclaritatea criteriilor de selecție, favorizarea unor regizori consacrați, defavorizarea tinerilor, bugetul prea mic.

De exemplu, în actuala lege 50% din punctajul necesar este calculat în funcție de proiectele anterioare. Asta taie din start șansele unui regizor debutant, aflat la primul film. Așa că noul proiect include un capitol special pentru începători, pentru care este prevăzut un micro-buget separat. Astfel, finanțarea primită de un proiect al unui regizor începător ar urma să fie în jurul sumei de 60 de mii de euro, spune consilierul ministrului Culturii în domeniul cinematografiei, Andrei Rus.

O altă hibă a actualei legi care reglementează cinematografia se referă la formula de finanțare. Astfel, în prezent, dacă producătorul nu reușește să returneze suma primită pe parcursul exploatării - adică din bilete și publicitate - filmul ajunge la stat.

De exemplu, Moartea domnului Lăzărescu nu mai este în proprietatea regizorului Cristi Puiu, ci a CNC-ului. În plus, regizorii trebuie să plătească și TVA-ul aferent.

Noua ordonanță propune ca finanțarea să fie acordată sub formă de subvenție și TVA-ul să dispară din schemă, dar să rămână obligația producătorului să returneze cât mai mult din sumă, prin exploatare.

Această exploatare este aproape imposibilă, în condițiile în care în România există foarte puține săli de cinema în care filmele românești să fie difuzate. De aceea, ordonanța de urgență propune ca CNC-ul să contribuie la retehnologizarea sălilor și să le sprijine financiar și prin specialiști.

Banii nu vin de la bugetul de stat, ci din taxe conexe domeniulului audiovizual, de genul taxa pe publicitate TV sau banii pe biletele la cinema. Ca întotdeauna, banii puțini au fost principala problemă din industrie.

Astfel, nu modificările de mai sus au iscat cele mai multe isterii, ci acelea legate direct de banii necesari pentru industria cinematografică și de sursa lor. Parlamentarilor nu le-a convenit, la audiere, că „se introduc foarte multe taxe".

E drept că ordonanța de urgență introduce unele taxe, cum ar fi cea de 1% din cifra de afaceri a furnizorilor de internet fix și mobil pentru fondul cinematografic. Această taxă nu există în legea actuală, dar nici nu avea cum, pentru că acum zece ani nu prea vedeai legal filme pe net, ca acum. Nu cred că ți-e greu să-ți imaginezi care a fost reacția companiilor de internet, dar uite aici o reacție.

Pe scurt, furnizorii amenință că vor crește tarifele pe care le vei plăti pentru net. Nu știm dacă va fi așa sau nu, cert e că parlamentarii au numit această taxă „inechitabilă".

Alte taxe, însă, care au creat delir și spaimă, spunându-se că au crescut sau că au apărut acum, există și în legea actuală, după cum îți va dovedi o citire atentă a textului ordonanței. De exemplu, taxa din contravaloarea minutelor de publicitate a rămas la fel ca în textul inițial, la nivelul de 4%. Nu e o taxă nouă, nici una care să fi crescut.

Cât privește taxa de 2% aplicată operatorilor economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc, aceasta există deja, într-un alt act normativ recent promulgat de președintele Klaus Iohannis.

În ultimele luni a curs cu scrisori deschise din partea cineaștilor pe marginea modificărilor propuse de ordonanța lui Șuteu. Prima a fost trimisă în iunie, după ce parlamentarii au respins abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare. Printre ele, și cea prin care Șuteu încerca să aducă modificări legii cinematografiei.

A venit însă o altă scrisoare, de data asta pe un cu totul alt ton, semnată de alți 40 de cineaști, printre care Cristian Comeagă și Radu Gabrea, care ataca prima scrisoare:

Cristian Comeagă este cel care a cerut - și a primit, parțial - finanțare pentru proiectul său cinematografic Românii-Povestea unui neam, care se vrea o istorie a românilor din peșteră până în decembrie 1989. Și nu glumește, chiar începe din peșteră, după cum poți vedea în trailerul ăsta cu oameni primitivi răcnind și fluturând mistreți împăiați.

Mai recent, și ca urmare a audierii din Senat a ministrului, regizorul Cristian Mungiu a trimis o scrisoare publică, în care explică principalele modificări propuse de el și de ceilalți membri ai grupului de lucru și în care invită la dialog:

La scurt timp, cineaști din grupul tinerilor și debutanților și-au anunțat și ei sprijinul într-o scrisoare în care vorbesc despre „disperate semnale de alarmă cu privire la limitele actualei legi și la piedicile pe care aceasta le pune celor aflați la început de drum" trase în ultimii ani de producătorii și regizorii tineri.

Dacă tot nu ți-e clar cum te privește pe tine direct discuția din jurul legii cinematografiei, gândește-te că de legea asta depinde, de exemplu, ce tip de filme vei vedea în următorii ani. Sau dacă printre ele vor și unele făcute de regizori de care încă n-ai auzit, care pot fi foarte buni sau foarte slabi. Fără schimbarea legislației actuale, nu vei ști niciodată.