FYI.

This story is over 5 years old.

18+

Am întrebat cupluri de lesbiene cum își sincronizează ciclurile

Relațiile care sângerează împreună rămân împreună?
Hannah și Syirr

Sincronizarea menstruală nu e un secret pentru nimeni care are ciclu. De fapt, cel puțin un sondaj a constatat că 80% dintre oamenii care au ciclu consideră că femeile care își petrec timpul împreună o să ajungă, de cele mai multe ori, să se sincronizeze.

În anii ’70, studenta la biologie Martha McClintock a demarat un studiu pe 135 de femei dintr-un cămin de facultate, ca să testeze teoria. A fost probabil una dintre primele dăți când știința a pronunțat cuvântul ciclu sau vagin altfel decât din greșeală sau în timpul unui strănut, iar rezultatele au fost concludente: femeile care-și petreceau mai mult timp împreună (și mai puțin timp cu bărbați) s-a constatat că ajungeau să se sincronizeze. Deci preț de vreo 20 de ani glorioși, sau cam așa ceva, sincronizarea menstruală (sau efectul McClintock) a fost considerată o chestie științifică pe bune, iar vaginele și uterele de pe tot cuprinsul lumii au fost bătute prietenește pe umăr, pentru că-s atât de deștepte.

Publicitate

Dar, din păcate, din anii ’90 încoace, diverse studii și-au propus să demonteze sincronizarea menstruală. Poate că cercetătorilor bărbați li s-a părut că ideea unor utere conștiente, care colaborează între ele, e prea înfricoșătoare ca să fie știință pe bune. Pentru ei, îmi închipui că era vrăjitorie. Așa că, după mai multe studii în care se demonta orice dovadă de sincronizare și care dezvăluiau găuri în studiul original, făcut de McClintock, sincronizarea menstruală a fost, în cele din urmă, aruncată înapoi în seiful părfuit al mitologiei urbane, alături de punctul G la femei, salarizarea egală și problema încălzirii globale.

Dar știința nu vorbește întotdeauna în numele uterului meu și nici ale altor utere, și, indiferent de originea sa, sincronizarea tot e un fenomen deosebit de vizibil în viața cotidiană a cuplurilor queer/trans. Sincronizarea, împreună cu o gașcă de pisici și un mare sac de sentimente e o experiență unică relațiilor queer și e destul de acceptată la scară largă, dacă nu chiar încurajată. Sincronizarea înseamnă mai mult sex și șanse sporite de aliniere emoțională – și cine nu și-ar dori așa ceva?

Însă, acești domni Jekyll și Hyde ai posibilităților hormonale înseamnă că sângeratul la comun poate să iasă și foarte prost (cu excepția situației în care a încerca să te giugiulești fără succes cu o femeie de gheață o dată pe lume e ceva ce-ți place). Pentru mine și prietena mea, sincronizarea n-a funcționat niciodată, dar am auzit zvonuri cum c-ar fi o chestie minunată. Dacă o friptură și-o muie e rețeta de succes a relațiilor heterosexuale, oare sincronizarea menstruală e banda noastră de viteză pentru un cămin fericit?

Publicitate

Am vorbit cu cinci cupluri, ca să aflu mai multe despre menstruația la comun de la persoanele care trec prin asta sau n-au parte de așa ceva, dar și de la cele pentru care e imposibilă – totul în încercarea de a răspunde la veșnica întrebare: cuplurile care sângerează împreună rămân împreună?

*Unele nume au fost schimbate

Hannah și Syirr

VICE: Hei, Hannah și Syirr, de cât timp sunteți împreună?
Hannah: Puțin sub șase luni, dar cred c-am stat separate cam echivalentul unei săptămâni de nopți.

În șase luni? Cât de gay e asta, bravo.
Hannah: Știu, m-am mutat la ea.
Syirr: Își căuta casă și eu am zis, păi, vino să dormi la mine și-a rămas să doarmă pentru totdeauna.

Și cum e?
Hannah: Avem programe complementare, dar utere aliniate.

Super, hai să vorbim despre ciclu. Când v-ați sincronizat?
Hannah: În a doua lună? Îmi aduc aminte, pentru că amândouă am fost: „Da, hai să ne luăm instant o tonă de mâncare.”

Ce se întâmplă când te sincronizezi?
Hannah: E minunat, amândouă sunteți negre de furie și vă certați de la o linguriță, deci poate să fie destul de distractiv.
Syirr: Pur și simplu devenim amândouă super pretențioase.
Hannah: Eu devin pretențioasă, dar și absentă emoțional uneori, deci poate să fie destul de confuz. Pentru că nu vreau să vorbesc cu nimeni, dar în același timp spun și IUBEȘTE-MĂ. Ceea ce, îmi închipui, poate să fie destul de greu de gestionat.
Syirr: Cumva, însă, funcționează. Ne completăm reciproc.
Hannah: Întotdeauna e destul de drăguț, pentru că cel puțin o faceți împreună și nimeni nu e singur.

Publicitate

Pare că sincronizarea chiar funcționează pentru voi.
Hannah: Da, funcționează pentru că suntem foarte asemănătoare – amândouă suntem sora mijlocie și avem aceleași pasiuni. Cred că gândim destul de similar, deci când te simți de căcat și vă simțiți amândouă așa, e drăguț pentru că putem să fim acolo împreună.
Syirr: De regulă, știi ce vrea cealaltă.
Hannah: Ar fi super de căcat dacă am fi la două săptămâni distanță sau ceva, pentru că atunci o persoană s-ar simți super nasol, în timp ce cealaltă le face pe toate și apoi s-ar întâmpla din nou! Cred că ar fi foarte stresant, mă bucur că ne-am sincronizat.

Puteți să recunoașteți semnalele de alarmă una la alta?
Syirr: Ni se face super foame și super sete.
Hannah: Eu folosesc o cupă menstruală, deci din clipa în care mă întind după punguța aia cu șnur, toată lumea știe ce se-ntâmplă. Syirr râde mult, apropo. N-are cum să se prefacă.

Atunci hai să vorbim despre știință, oamenii de știință zic că nu există – sunteți de acord?
Hannah: Mint! Nu mai există și alte mamifere care se sincronizează?

Chiar s-au găsit dovezi de sincronizare menstruală la șobolani și la maimuțe.
Hannah: Căcat, închipuie-ți grămezi de șobolani hormonali, suntem noi două, iubito.

Deci dacă știința se înșală, aveți vreo teorie de ce se-ntâmplă?
Syirr: De la empatie, cred, dacă știi că cineva o să treacă prin căcaturi spui: Hai s-o facem împreună, hai, îi dăm drumul.

Publicitate

Indiferent dacă e știință sau vrăjitorie, credeți că adaugă un nivel de intimitate pe care nu poți să-l obții într-o relație heterosexuală?
Hannah: Habar n-am ce fac acești hetero, dar probabil e un pic diferit. Dacă sunteți bărbat și femeie, el trebuie să se racordeze la starea aia și să încerce să înțeleagă de ce are ea nevoie, dar la noi e un pic mai ușor, pentru că amândouă știm cum se simte, deci instant putem să îmbunătățim situația. Aș zice că e egal, dar într-o relație hetero probabil trebuie să te străduiești un pic mai mult să ajungi la asta.

Deci cuplurile care sângerează împreună rămân împreună?
Syirr: În pula mea, da.
Hannah: Un „da” apăsat. E un factor util – să fim la propriu sincronizate în toate aspectele.



Sapna* și Cassandra*

VICE: De cât timp sunteți împreună?
Sapna: De șase ani.
Cassandra: Locuim împreună de aproape cinci ani și jumătate și ne-am căsătorit în iunie 2017.

V-ați mutat împreună după șase luni?
Cassandra: Da, eu m-am mutat din DC în California ca să fiu cu ea în California.

Deci sigur v-ați sincronizat?
Sapna: NU! Aproape toate cuplurile de lesbiene pe care le cunoaștem s-au sincronizat. Oamenii sunt șocați să afle că noi nu.
Cassandra: Mă scoate din minți că nu ni s-a întâmplat. Uneori ne sincronizăm cu alte femei, dacă e să călătorim cu ele, dar nu una cu alta.

Niciodată?!
Sapna: Nu ne-am sincronizat niciodată. amândouă avem ciclu foarte regulat (o dată la 30 de zile) și eu sunt prima, iar apoi Cassandra e imediat după mine.

Publicitate

Dubios! Și vă simțiți ca niște lesbiene eșuate pentru că nu vă puteți sincroniza?
Cassandra: Ahaha, eu una nu prea, pentru că știu că sincronizarea ține de multe aspecte. Dar chiar mă enervează.

E ceva ce v-ați dori să se întâmple?
Sapna: Da! E destul de enervant să nu te sincronizezi. Prelungește perioada de timp în care viața noastră sexuală arată un pic altfel decât atunci când nu suntem la ciclu.
Cassandra: Sunt aproape două săptămâni în fiecare lună în care viața noastră sexuală e afectată. E foarte enervant.

Deci dacă nu vă sincronizați, puteți să vă dați seama când e cealaltă la ciclu?
Sapna: Da, dar în principal pentru că suntem foarte deschise pe tema asta. Ne spunem una alteia imediat ce începe/se termină, pentru că și viața sexuală a celeilalte persoane e afectată. E sunt un monstru de slăbiciune la ciclu. Mă dor toate și mă cam lamentez. Cassandra e, în general, destul de normală.

Cassandra: Da, vorbim despre tot. Dar și pentru că ea se transformă într-o persoană extrem de nefericită în timpul primelor două zile. E imposibil să-ți scape asta!

Dar știința tot spune că sincronizarea nu există. Sunteți de acord?
Sapna: Deloc. Sunt sigură că, într-o zi, știința o să afle de ce și cum se-ntâmplă sincronizarea. Cunosc mult prea mulți oameni care se sincronizează ca să fie o coincidență.

Cassandra: Clar e pe bune și sunt sigură că într-o zi știința o să zică: „Hei, scuze, femei, pentru că v-am făcut isterice mai devreme, aveați perfectă dreptate!” și poate o să ne spună și nouă, dubioaselor, cum să ne sincronizăm dacă încă n-am făcut asta.

Publicitate

Crezi că împărțirea ciclului are potențialul de a aduce o apropiere unică?
Sapna: Da, cred c-ar fi extraordinar să ne simțim prost împreună!
Cassandra: Cred că la fel cum e cazul cu multe alte chestii în relațiile între persoane de același sex, chiar dacă nu vă sincronizați, există multă apropiere puternică, din simplul fapt că înțelegi cum e să fii femeie.

Grace* și Elle*

VICE: Salut, doamnelor, deci de cât timp sunteți împreună?
Grace: Suntem împreună de doi ani. În primele trei luni ale relației noastre, stăteam la una dintre noi probabil șase zile pe săptămână. Apoi am locuit împreună în aceeași cameră dintr-un apartament timp de circa un an.

Sunt multe zile pe săptămână – deci probabil v-ați sincronizat?
Grace: Clar, când locuiam împreună. Stăteam și cu alte trei femei și, sincer, cred că toată casa noastră se sincroniza uneori.

Cum funcționează PMS-ul vostru la comun?
Elle: Grace se stresează și plânge câte 15 minute, iar apoi își dă seama că e la ciclu. Are crampe sinistre, clar are un libido mai crescut.
Grace: Elle, de la ciclu, devine mai conștientă de sine și asta o face să aibă căderi emoționale mai ușor, în momente de stres. Deci dacă suntem amândouă la ciclu și avem un moment încărcat emoțional, putem să ne consolăm una pe alta și să relaționăm.

Sună frumos!
Grace: Da, pentru noi funcționează, în termeni de confort, dar și de sexualitate, pur și simplu e mai convenabil dacă timpii ăștia se aliniază.

Publicitate

Știi de ce v-ați sincronizat sau ai vreo teorie?
Grace: Cred că de la apropiere, feromoni/biologie, din astea. Simt că ni se cunosc corpurile.

Corpurile voastre sunt prietene.
Grace: Absolut.

Știți că, într-un experiment, au pus femeile să miroasă tampoane asudate de la subrațurile altor femei, ca să demonstreze că sincronizarea există. Crezi că ar funcționa la voi?
Grace: Au făcut oamenii de știință așa ceva? E dezgustător.

Dar oamenii de știință tot zic că nu există sincronizare – voi ce credeți?
Grace: Că nu există nici suficiente femei oameni de știință.
Elle: Poate trebuie să petreacă o lună la noi în dormitor.

Alex și Siónad

VICE: De cât timp sunteți împreună?
Siónad: Șapte luni.
Alex: Și ești aici tot timpul. Nu cred că am avut mai mult de trei zile separate consecutive, de când suntem împreună. Deci mult.
Siónad: Multuț, da.

Și, Alex, tu încă mai ai ciclu?
Alex: Da, am. Sunt tip trans, dar am descoperit și explorat asta doar în ultimii câțiva ani – deci sunt pre-orice, dar fac terapie pentru identitatea de gen.

Cum e să împarți ciclul cu Siónad, ca tip trans?
Alex: Cred că sunt foarte norocos pentru că nu sufăr de prea multă disforie de gen în partea inferioară a corpului. Nu mă simt mai puțin trans sau mai puțin bărbat când sângerez, dar cred că am mare noroc cu asta. Mai cred, însă, și că mi-ar plăcea să investesc în niște lenjerie pentru ciclu tip Thinx – mi-ar plăcea la nebunie boxerii și să simt în zilele de ciclu doar că port boxeri normali, ca orice alt tip, fără să fiu nevoit să mă gândesc la asta.

Publicitate

Deci sincronizarea cu Siónad nu-ți agravează deloc disforia?
Alex: Absolut deloc, îmi cam place că am tendința să mă sincronizez cu partenerii mei. Dacă aș zice ceva, și poate că dau prea mult din casă, poate că mă simt un pic mai trans când sângerez. E dubios? Cred că poate am deconectat eu total experiența de la identitatea de gen, în capul meu. Deci, pentru mine, sângeratul nu te face tipă sau tip, pentru că ține de sex mai mult decât de gen, iar eu cred c-am separat asta de expresia de gen la mine-n cap. Dar am menționat că am crampe sau alternanțe de stări emoționale prietenilor mei, care apoi mi-au zis: „E așa ciudat să mă gândesc că tu ai ciclu.” Dar pentru mine nu e ceva la care să mă gândesc.

Deci, la ora actuală, ești fericit cu ideea de a fi trans și de a împărtăși ciclul cu prietena ta?
Alex: Da, absolut. Naddy e o femeie foarte feminină care are ciclu și are nevoie de prăjiturele. Eu sunt bărbat trans și am ciclu și am nevoie să fiu ținut în brațe și să fac dușuri fierbinți. Și sunt foarte conștient că pentru majoritatea tipilor trans, ciclurile sunt iadul pe pământ. Dar pentru mine e doar ceva ce se-ntâmplă și poate să se-ntâmple când îmi port binderul sau am o prezentare masculină. Nu-mi știrbește expresia de gen.

Și dacă n-o să mai ai ciclu, o să-ți fie dor să-l împărtășești cu partenerele?
Alex: Sincer, nu știu! Cred că e o experiență unică.

Siónad, ție ți-ar fi dor de asta, dacă Alex și-ar opri ciclul?
Siónad: Nu, m-aș bucura pentru Alex că poate să sară peste crampe și lenjeria incomodă! În plus, dacă sunt eu singura care menstruează, primesc mai multe prăjiturele din simpatie.

Publicitate

Aveți vreo teorie despre motivele pentru care există sincronizarea asta?
Siónad: Așa, hai să auzim despre lupoaice.
Alex: Deci, e așa: în casa ta de femei…
Siónad: *persoane care menstruează.
Alex: Mamă, pariază pe tipul trans s-o dea în bară la asta. Cred că într-un grup de *persoane care menstruează, e vorba de hormoni sau biologie – cred că trebuie să meargă la un nivel foarte primar, o chestie animalică – cine are cele mai puternice ovare sau hormoni, ea e lupul principal și toată lumea se ia după ea. E ovarul-alfa.
Siónad: Nu există așa ceva.
Alex: E teoria mea.
Siónad: Tot conceptul de lupi alfa/beta e complet greșit științific.
Alex: Cred că te sincronizezi cu cele mai puternice ovare și feromoni. Oamenii tind să se sincronizeze cu mine, pentru că sunt vraiște din punct de vedere hormonal.
Siónad: Am observat o tendință în trecut, că atunci când mă combin cu cineva, tind să mă sincronizez cu persoana respectivă.
Alex: Da, te sincronizezi cu persoane ca mine, vraiște hormonal sau ovare alfa.
Siónad: Te potolești?
Alex: Îmi fac tatuaj cu asta.
Siónad: Ba nu, îți dau papucii.
Alex: Fix pe vârful șlițului.

Laine și Anne

VICE: Laine și Anne, salut. Deci de cât timp sunteți împreună?
Anne: Împreună de vreun an.
Laine: Știi tu, cu pauze. Avem o regulă că nu putem să dormim una la alta decât o dată la două nopți în timpul săptămânii. Dar zboară pe fereastră regula asta în weekenduri.
Anne: O încălcăm des.

Înainte auziserăți de sincronizarea ciclului?
Anne: Auzisem de ea dinainte, iar în liceu credeam că sunt sincronizată cu prietena mea.
Laine: Țin minte că mătuși-mea spunea că atunci când pui mai multe ceasuri în aceeași cameră sau mai multe femei în aceeași cameră, se sincronizează. Ea mi-a cam deschis ochii asupra faptului că e o experiență atât de universală, dar eu nu prea cred nimic din asta. Nu-mi amintesc să mă fi sincronizat vreodată.

Publicitate

Voi nu v-ați sincronizat niciodată?
Anne: Nu ne-am sincronizat niciodată. Din cauza steriletului, am PMS tot timpul sau oricând, e foarte la nimereală. Nu prea am cine știe ce ciclu și nu ne-am sincronizat niciodată pentru că nu am ciclu pe bune, am ciclu la nimereală.
Laine: Da, și în mod surprinzător nici ciclul meu n-a prea fost constant. Odată ne-a venit ciclul în același timp și m-am entuziasmat foarte tare.
Anne: Clar e haios, ideea e super haioasă.

Credeți că e un stereotip al lesbienelor, că ne sincronizăm toate între noi?
Anne: Cred că e un stereotip feminin. Îl asociez cu femeile și cu stigmatul din jurul ciclului.
Laine: Mi-aș fi dorit să experimentăm sincronizarea asta.
Anne: Da, și eu.

Dacă nu sunteți sincronizate, probabil că sângerați tot timpul?
Laine: Eu clar am sângerat mult pe patul lui Anne.
Anne: Și eu am sângerat pe patul lui Laine.
Laine: Și, de fapt, au existat ocazii când nu știm cine a sângerat.

Pare că sunteți destul de deschise pe tema asta.
Laine: Patul meu e acoperit de sânge chiar acum, deci ar fi greu să nu fim deschise. E drăguț.

Sex la ciclu – da sau nu?
Laine: Da! Tot facem sex când una dintre noi e la ciclu și tot facem sex când suntem amândouă la ciclu.
Anne: Și facem sex și când nu suntem la ciclu.
Laine: Da, clar, nu e doar un fetiș sau ceva.

Deci dacă ați putea să vă sincronizați, crezi c-ați face-o?
Anne: Nu cred că așa ceva se întâmplă.
Laine: Eu sunt mai deschisă la ideea că se întâmplă, dar habar n-am dacă am face-o. Poate e pentru că nu suntem menite să fim împreună.
Anne: Poate când te sincronizezi cu cineva e un semnal că ești sortit să fii cu persoana respectivă.
Laine: Da, cuplurile hetero cum se prind de asta? Habar n-am.
Anne: Ei, acum știm că n-o să dureze.

Am auzit o teorie cum că oamenii se sincronizează cu partenerul mai dominant – credeți că e adevărat?
Laine: Ooo, la noi cine e alfa?
Anne: O întrebare foarte bună. Cred că avem o relație orizontală, n-avem niciun alfa. Poate de-asta nu ne-am sincronizat niciodată.
Laine: E o teorie bună. Cred că amândouă suntem alfa în feluri diferite.
Anne: Am un lup pe cămașă – poate că asta mă face alfa.
Laine: Nu cred că are nimic de a face cu subiectul discuției.

Deci nu prea v-ați sincronizat cu nimeni – de ce, oare?
Anne: Crezi că faptul că nu te-ai sincronizat niciodată cu nimeni înseamnă că nu te-ai apropiat niciodată de nimeni din viața ta?
Laine: Sunt de acord cu faptul că n-am fost niciodată apropiată de nimeni din viața mea, dar mai cred și că nimeni nu s-a apropiat niciodată de nimeni.
Anne: Probabil nu ne-am sincronizat pentru că ne lipsește apropierea, dar, pe de altă parte, sincronizarea nu există.

Deci sunteți de acord cu știința, atunci – sincronizarea nu e reală?
Anne: 100%.
Laine: Nu știu, mie-mi place să-mi păstrez opțiunile la liber… Ai spus că ai crezut că te sincronizai cu prietena ta, deci, iată, dovada?
Anne: Nu știu. Cred că pur și simplu-mi place să demontez mituri despre ciclu.

Articolul original a apărut pe VICE Canada.