De ce sunt închişi jurnaliștii în Egipt?

Jurnaliștii se adună în Nairobi pentru a-l susține pe jurnalistul Al Jazeera Peter Greste

Abdullah Elshamy, corespondent Al Jazeera, e în închisoare de 175 de zile și face greva foamei de două săptămâni și ceva.

„Am pierdut câteva kilograme. Consum doar lichide. Amețesc la cel mai mic efort”, a scris el într-o scrisoare care a fost scoasă pe sub mână din închisoare, unde stilourile și hârtia sunt interzise. „Dar mă simt obligat să fac asta pentru a-i face pe oameni conștienți de importanța libertății de exprimare.”

Abdullah – care a fost arestat în luna august a anului trecut când poliția armată a înăbușit cu violență un protest al suporterilor fostului președinte Mohamed Morsi – e unul dintre cei patru jurnaliști închiși și reținuți în baza unor acuzații vagi în timp ce procurorii fac pregătiri formale. Se numără printre cei câteva zeci de reporteri din Egipt care au fost bătuți sau închiși în ultimele șase luni. Alți nouă au fost uciși de la începutul revoltei din 2011 încoace.

Aceste arestări și mai multe crime sunt simptome obișnuite ale stării națiunii de când armata l-a doborât de la conducere pe Mohamed Morsi vara trecută. Guvernul interimar al Egiptului face tot ce îi stă în putere pentru a-i reduce la tăcere pe simpatizanții Frăției Musulmane și au zdrobit toate mișcările revoluționare din stradă dând o nouă lege care interzice orice formă de protest public.

Într-o țară atât de volatilă precum Egiptul, ca să controlezi situația trebuie să controlezi străzile, iar dacă reușești să controlezi străzile, deții puterea politică. În ultimii trei ani, deși acum a dispărut, în centrul de presă internațională din clădirea televiziunii de stat era amplasată o mitralieră care amintea tuturor că puterea de a transmite stă în mâinile autorităților. Iar jurnaliștii care permit membrilor Frăției Musulmane să-și spună și ei povestea nu sunt deloc agreați de autorități.

Televiziunea arabă Al Jazeera e considerată o susținătoare a Frăției Musulmane, la fel ca și proprietarii ei din Qatar. Aceste presupuneri sunt oarecum justificate; conducătorii Qatarului au susținut financiar Egiptul atunci când Morsi și Frăția Musulmană erau la putere. Totuși, Al Jazeera arabă nu e mai subiectivă decât restul presei din Egipt – doar că e subiectivă într-un alt fel.

De exemplu, în timpul referendumului care a avut loc recent, „media a devenit o campanie de mobilizare (pentru amendamentele constituționale făcute de guvernul condus de armată), iar Al Jazeera a fost singura care a oferit o notă disonantă.”

O filmare a raidului din hotelul Marriott, cu o coloană sonoră mult prea dramatică

Cei trei colegi ai lui Elshamy de la Al Jazeera, care lucrează pentru versiunea engleză a televiziunii, au fost arestați în urma unui raid al studioului lor improvizat în hotelul Marriott din centrul orașului Cairo în data de 29 decembrie. Biroul Public al Procurorilor a declarat că echipa producea „filmări fabricate” pentru a ajuta „gruparea teroristă (Frăția Musulmană) să-și atingă scopurile și să influențeze opinia publică.” (După ce guvernul interimar a venit la putere, a declarat oficial Frăția drept organizație teroristă, în ciuda lipsei de dovezi.)

Serviciile de informații de stat ale Egiptului susțin că echipa lucra fără să aibă permis de transmisiune și au oferit o copie a unei scrisori de acreditare de la Al Jazeera care listează trei membri ai personalului, printre care nu se numără niciunul dintre cei deținuți. O sursă apropiată operațiunii Al Jazeera în Egipt a spus că, după un raid al birourilor lor în august anul trecut, a fost clar că rețeaua nu va primi permise oficiale de muncă, și echipa a hotărât să lucreze neoficial. Într-una dintre filmările din timpul raidului, unul dintre jurnaliști susține în limba arabă că au făcut cerere pentru a primi permis.

Fostul corespondent BBC Peter Greste, câștigător al multor premii jurnalistice, care e și el închis în momentul de față, a reușit să scoată două scrisori din închisoare. „Arestarea noastră nu are nicio legătură cu slujba noastră”, a scris el. „Are legătură cu ce consideră guvernul că e normal și acceptabil. Oricine aplaudă statul e liber să transmită cu permis sau fără. Oricine altcineva reprezintă o amenințare care trebuie zdrobită.”

Greste e închis într-o celulă alături de mai mulți tineri activiști seculari, și ei victime colaterale ale guvernului totalitar. Aceștia au reușit să-i dea cărți și reviste trimise din afară, dar luni – conform rudei unuia dintre activiștii arestați – Greste a fost mutat din celulă. Nu se știe unde este, iar în sistemul judiciar lent din Egipt, un acuzat poate fi ținut în condiții sordide luni în șir în timp ce procurorii își pregătesc cazul.

Arena pentru pesa liberă se îngustează constant și nu afectează doar Al Jazeera. Unul dintre puținii jurnaliști critici care scria o rubrică regulată într-un ziar important și-a dat demisia săptămâna aceasta după ce unul dintre articolele sale a fost cenzurat de către redactorul șef; realizatorul de filme Hossam Meneai a fost răpit din propriul apartament în baza unor acuzații că ar răspândi știri false; iar o jurnalistă olandeză a fugit din Egipt după ce a fost acuzată că face parte din operațiunea Al Jazeera, deși abia îl cunoscuse întâmplător pe unul dintre jurnaliștii care au fost reținuți.

În prima dintre scrisorile trimise din închisoare, Elshamy a descris scena din celula lui: „E trei dimineața. Toată lumea din celulă doarme profund, o briză pătrunde prin tavanul acoperit cu vergele de fier…suntem 16 persoane într-un spațiu de 12 metri…Nu există viață aici.”

Totuși, în ciuda tristei situații în care se află, reporterul Al Jazeera știe foarte bine că lumea cunoaște cazul lui și că pentru comunitatea internațională reprezintă exemplul perfect al modului în care guvernul interimar din Egipt împiedică libertatea de exprimare.

„Nu regret nicio zi petrecută în locul acesta”, a scris el. „Vom rămâne în memoria tuturor drept martori ai libertății.”

Urmăriți-l pe Tom pe Twitter: @tom_d_ 

Traducere: Oana Maria Zaharia