Un an de rahat începe cu o săptămână de căcat

Ilustrație: Vasile

2014 este an electoral: alegerile europarlamentare și prezidențiale. Partidele încep să-și construiască bugetele așa cum ne-am obișnuit: din bani publici, din taxe și din donațiile firmelor clientelare. USL este la putere, așa că au acces la toate pârghiile administrative, financiare și legislative să facă asta.

Totul a început în decembrie anul trecut, când au vrut să legalizeze furtul prin modificările Codului Penal. Mai multe categorii de demnitari urmau să fie scutiţi de unele prevederi privind incompatibilităţile şi traficul de interese, iar corupții scăpau prin legea amnistiei şi graţierii. „Modificările” astea fac parte probabil dintr-un plan elaborat care cuprinde descentralizarea/regionalizarea, baronii locali și fondurile europene. Dacă termenul „conflict de interese” iese din Cod, parlamentarii nu vor mai fi cercetaţi pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Primarii vor putea acorda rudelor contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene. Președinții de Consilii Județene vor avea puteri absolute la nivel regional: fie patrimoniu cultural, de mediu sau sportiv, acesta va fi sub puterea decizională a baronului local. Astfel, afacerile de partid vor fi legale. Banii europeni vor fi șmenuiți conform intereselor de partid, iar achizițiile publice măsluite pentru a aduce bani la bugetele partidelor dar și pentru a hrăni firmele clientelare. Cam asta era imaginea pe care o aveam pentru 2014.

Anul a început în forță. Curtea Constituțională a decis cu unanimitate de voturi: Descentralizarea este neconstituțională. Este un pas mare pentru justiția din România. Este probabil singurul lucru pozitiv al acestui început de an. Decizia CCR poate fi bomboana de pe coliva USL-istă. În mai multe zone din țară, organizațiile județene ale PDL-ului colaborează cu PNL-ul, iar acest lucru a forțat-o pe Gabriela Firea (figură carismatică a PSD-ului) să își de-a demisia din partid.

În timpul ăsta, Ponta se ascundea prin București, evitând o întâlnire cu Subsecretarul de Stat al SUA Victoria Nuland, care dorea să discute despre justiția și statul de drept din România. Un grup de româno-americani a iniţiat o scrisoare deschisă în care, în contextul vizitei Victoriei, îi cereau secretarului de stat John Kerry „să pună mai multă presiune" pe oficialii de la Bucureşti pentru a respecta statul de drept şi independenţa Justiţiei. Degeaba, premierul a refuzat o discuție oficială cu partea americană. „În plus, declarațiile unora dintre consilierii săi au avut darul să facă din absența premierului un alt act de puțoism politic” scria Dorin Tudoran.

La conferința de presă susținută de Subsecretarul de Stat al SUA au fost trimise invitații nominale către jurnaliștii: Mircea Marian (EVZ), Dan Tapalaga (Hotnews), Sabina Fati (RL), Florin Negruțiu (Gândul), Alina Gheorghe (TVR), Cătalin Prisăcariu (B1). Nu au fost invitați Gâdea, Călugăru, Radu Tudor, Dan Constantin, Andronic, Ciutacu, Grecu etc. Americanii au înțeles cum stă treaba cu jurnalismul în România, vorba lui Sorin Ioniță, de la think tank-ul Expert Forum: „Nu loialitatea în genunchi te face un bun jurnalist, ci căutarea adevărului și informarea corectă și echilibrată, chiar dacă uneori greșesc și acești jurnaliști.” În cadrul conferinței la întrebarea cât de mare încredere există pentru prim-ministrul Ponta, Nuland a spus ca nu are de gând să intre într-o dezbatere internă, un răspuns destul de clar pentru viitorul relației Washington-București.

Ilustrație: Vasile

Dar poate cel mai important eveniment al începutului de an, care nu a fost redat în media pe larg, este legat de documentele pe baza cărora vom primi banii europeni. Experţii Comisiei Europene au spus despre documentul scris de români: „Fără viziune”, „Dezamăgitor”, „Nu ați învățat nimic”! Asta după ce anul trecut au zis despre același document că a fost făcut cu copy/paste după recomandările Comisiei, fără o analiză tematică. E a treia oară în ultimul an când Bruxellul îi urechează pe cei de la București, fără niciun rezultat. Atât timp cât Bruxellul nu își dă acceptul pentru acele documente, proiectele nu au cum să înceapă, riscând din nou să blocăm banii europeni.

Sinteza primei săptămâni din 2014 nu anunță nimic bun. Doar bătălii politice oarbe, incompetență, lipsă de responsabilitate și slab management administrativ. Peste toate domnește aroganța lui Ponta care se pare că e încă amețit de rezultatele alegerilor din Decembrie 2012 și de propaganda mass-mediei useliste. Dar lucrurile se vor schimba în 2014: probabil USL-ul se va rupe, regionalizarea nu se va realiza, iar fondurile europene vor rămâne o himeră. Lucrurile câștigate pentru 2014 vor fi legate (să sperăm) de independența justiției și de reînvierea societății civile, a protestelor pașnice și de trezirea celor nemulțumiți. Poate în acest mod, democrația românească să devină mai funcțională.

Urmăriți-l pe Grațian pe blogul său sau pe facebook.