Șeful Amazon e capitalistul miliardar care nu vede niciun viitor pe Pământ

Articolul a apărut inițial pe VICE US

Miliardarul Jeff Bezos, a cărui avere e estimată la peste 157 miliarde de dolari – a vorbit recent despre o viziune care include o „civilizație incredibilă” cu triliarde de oameni care locuiesc în spațiu, la un eveniment restrâns, pe bază de invitație, în Washington DC.

Bezos a organizat evenimentul pentru a dezvălui prototipul unui nou robot creat pentru aselenizare, realizat de compania lui pentru tehnologie spațială Blue Origin. Dar specificațiile robotului pentru călătoria spre Lună contează mai puțin decât viziunea utopică a lui Bezos.

Bezos a încercat să convingă participanții de fezabilitatea unei viziuni a viitorului care a lăsat în urmă realitățile capitalismului, a schimbărilor climatice și ale conexiunilor insurmontabile dintre ele. Bezos recunoaște că acea creștere nelimitată care l-a făcut pe el cel mai bogat om din lume este incompatibilă cu o planetă locuibilă. Dar în loc să anunțe niște investiții în energie sustenabilă sau în infrastructura publică, Bezos încearcă să ne convingă să evadăm de pe Pământ.

El a argumentat că „coloniile din spațiu” sunt soluția pentru problemele umanității pe termen lung, precum limitele energiei disponibile și limitările inevitabile are noțiunilor capitaliste de creștere neîngrădită și nelimitată. Coloniile în spațiu, afirmă Bezos, sunt un mod de a extinde populația umană și de a contrabalansa efectele agriculturii și ale industriei de pe Pământ. Această strategie, conform lui Bezos, lasă Pâmântul să fie un paradis idilic: un loc unde să mergi în vacanță sau la facultate – cu alte cuvinte, un loc pentru elite.

„Putem să le avem pe ambele”, spune Bezos. „Putem să păstrăm această bijuterie de planetă, care e unică și complet de neînlocuit. Nu e nici un plan B. Trebuie să salvăm această planetă, dar n-ar trebui să fim nevoiți să renunțăm nici la un viitor dinamic și plin de creștere pentru nepoții noștri. Le putem avea pe amândouă.”

Bezos susține că logica de creștere fără limite a capitalismului este calea potrivită pentru a salva Pământul de sărăcie, problemele celor fără adăpost sau catastrofele ecologice. (Bezos nu spune, de fapt, „schimbări climatice” sau „încălzire globală”, ci „poluare”.) Însă capitalismul este un sistem economic legat în mod inevitabil de istoria colonială, de sclavie și exploatarea muncitorilor, și de a extrage și a curăța cât mai multe resurse din planetă pentru a alimenta creșterea. Capitalismul nu este soluția la problemele descrise de Bezos. El este sursa problemelor.

Lisa Lowe, profesor de studii americane la universitățile Yale, care a scris exhaustiv despre istoria colonială și capitalistă, explică în cartea ei The Intimacies of the Four Continents că ideile clasic liberale și pro-capitaliste de libertate, de muncă remunerată corect și de „comerț liber”, s-au bazat mereu pe condiția ca unii oameni să nu primească acces la aceste privilegii, adică nativii sau indigenii din cele două Americi, Africa și Asia.

Trecerea de la mercantilism la capitalism în secolul al XIX-lea a fost acompaniată de creștere economică în națiunile colonizatoare din vest, dar nu și pentru populațiile colonizate sau luate în sclavie. Privilegiile capitalismului au fost condiționate de la început.

„Acea asimetrie pronunțată a distincțiilor coloniale este trăsătura definitorie a modurilor liberale de distincție care favorizează anumiți subiecți sau societăți ca fiind raționale, civilizate și umane”, scrie Lowe, „și tratează pe alții ca fiind doar cei care muncesc, înlocuibili, sau contexte dispozabile pentru acea umanitate.”

Exploatarea acestor oameni a fost legată și acompaniată direct și de exploatarea Pământului. În cartea ei This Changes Everything, Naomi Klein se referă la această logică drept „extractivism”: această mentalitate, pe care se bazează capitalismul și care îl alimentează, care susține că oamenii sunt stăpânii Pământului și, prin urmare, oamenii au dreptul să ia cât de mult vor din planetă.

„Este opusul ideii de custodie, care presupune atât a lua, cât și a avea grijă ca regenerarea și viitorul vieții să continue să fie susținute”, scrie Klein. „E vorba și de reducerea ființelor umane ori la muncă pe care s-o extragem în mod brutal, împinsă până dincolo de limite, ori în povară socială, sau probleme pe care să le încuiem dincolo de granițe sau în închisori și rezervații.”

Klein explică și că extractivismul se bazează pe „zone de sacrificiu”, locuri pe care liderii capitaliști le consideră pierderi acceptabile. Sunt locuri care sunt „stoarse, otrăvite sau distruse” de dragul profitului corporațiilor sau al investitorilor.

Aceste „zone de sacrificiu” sunt aceleași de unde colonizatorii au subjugat, exploatat și luat în sclavie membrii populațiilor native și indigene. Sunt de asemenea și acele locuri care sunt cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice. Gândește-te la Mozambic, care a fost devastată de un lanț fără precedent de cicloane tropicale consecutive. Gândește-te la Jakarta, capitala Indoneziei, care se scufundă și e inundată în același timp, și unde rezidenții unui centru cultural antic sunt mutați forțat. Gândește-te la Myanmar, o țară încă ruptă de război civil și genocid, unde tocmai a avut loc o alunecare de teren care a ucis 54 de oameni.

Niciunul dintre aceste evenimente nu e „dezastru natural” sau coincidență. Sunt dezastre cauzate de sistemul planetar în zone-țintă pe care așa-numita mână invizibilă a pieței le consideră demne de sacrificiu și distrugere. Este vorba de schimbare climatică și colonialism în același timp.

Între timp, Bezos susține că vom avea triliarde de oameni locuind pe cilindri rotativi în spațiu, la pachet cu trenuri, ferme și zone recreaționale cu gravitație zero. El nu vorbește despre resursele care vor fi extrase pe parcurs sau de oamenii a căror muncă va fi necesară pentru a crea acest lux. În loc de asta, el doar reiterează niște clișee science fiction despre aventură la zero gravitație și opulență.

Bezos folosește aceeași logică a „realiștilor” climei care spun că reglementările economice și politicile redistributive sunt mai puțin realiste decât geo-ingineria sau, în acest caz, cheltuirea a sute de miliarde de dolari pentru a construi infrastructura necesară pentru a muta oamenii de pe Pământ în spațiu.

Iar acum spațiul, conform lui Bezos, va fi și un loc pentru industrie. Va fi un loc controlat de companii private, antreprenori și cei care s-au mutat primii.

„Ce o să facem e că o să avem industrii întregi”, a spus Bezos. „Vor fi mii de viitoare companii care să facă munca asta. Un întreg sistem de activitate antreprenorială, dezlănțuit. Oameni creativi care să vină cu noi idei despre cum putem folosi spațiul.”

Entitățile private, precum Amazon, vor decide cum să împărțim spațiul în mod responsabil și cum să tratăm muncitorii în mod etic. Dar de ce ar trebui să ne așteptăm ca Bezos să guverneze civilizația Pământ-spațiu etic, dacă el nu și-a condus nici măcar compania în mod etic?

Amazon se confruntă cu procese pentru discriminare intentate de femei musulmane și angajate gravide, exploatează șoferii Amazon Flex și muncitorii de la depozite. Între timp, primește miliarde de dolari ca subvenții de stat și federale, pentru a construi noi facilități. Construcția acestor facilități pornește niște reacții în lanț care lasă guvernele locale fără o bază de impozitare, ucide afacerile mici și are în cele din urmă un efect de golire asupra multor orașe și orășele americane. Veniturile Amazon sunt posibile doar prin exploatarea și expulzarea oamenilor mai săraci și mai puțin puternici decât Bezos, și prin construirea unei infrastructuri în umbră care a înlocuit rapid multe dintre serviciile pe care America se baza în mod tradițional.

Construirea unui viitor în spațiu alimentat de profit, conform lui Bezos, trebuie să fie acompaniată și de găsirea unui nou scop pentru Pământ: să fie un refugiu pentru vacanțe și mersul la facultate, activități care sunt în mare asociate cu elitele.

„Pământul va ajunge să fie împărțit pe zone, rezidențial și pentru industrii ușoare”, a spus Bezos. „Va fi un loc frumos de locuit, va fi un loc frumos de vizitat, va fi un loc frumos pentru mers la studii, și de făcut un pic de industrie ușoară.”

Această versiune a viitorului – sau cel puțin modul elaborat și extins atât de departe precum încearcă să ne convingă Bezos – nu va avea loc. Bezos se folosește de aceeași strategie de PR care a mers atât de bine pentru Elon Musk, de a ne propune un viitor elaborat și extraterestru pentru a ne distrage atenția de la problemele majore ale afacerilor lor curente, terestre, sau ale brandurilor lor personale.

În acest caz, Bezos se caracterizează ca acest geniu pionier care are inima, spiritul și curajul necesare pentru a propulsa omenirea spre un viitor mai bun. Dar viziunea lui asupra acestui viitor mai bun n-are nicio legătură cu realitatea. El încearcă să se folosească de mitologia de cowboy și de frontieră care mereu a favorizat agenda militară sau de corporație a bărbaților care arată ca el.

„Vrem stagnare și raționalizare sau vrem dinamism și creștere?”, a întrebat Bezos. „E o alegere simplă. Știm ce vrem.”

Dar premisa pe care o setează e una greșită, iar viitorul pe care îl promovează ar fi unul scris de liderii industriei fără a lua în considerare opiniile altora sau felul în care alții ar putea fi afectați.

Propunerile de politici pe termen lung precum Green New Deal conturează o versiune a viitorului cu politici economice resdistributive, cu subsidii mutate din industria combustibililor fosili către cea a energiei sustenabile și cu guverne care fac investiții în transportul public și servicii sociale. E o versiune a viitorului care e focusată pe corectitudine, egalitate și corpuri umane reale. E o versiune a viitorului cu rădăcini pe Pământ, și nu în science fiction.

Nu trebuie să ne lăsăm convinși de versiunea lui Bezos a viitorului. Pământul și oamenii care trăiesc și respiră pe el merită mai mult.