Publicitate
Internet

Am vorbit cu omul care a făcut virală pe internet pagina de Facebook a Ambasadei Suediei

Alexander Peyre Dutrey își promovează țară, folosind teme de actualitate românească.

de Eduard Nicolae Popa
17 Septembrie 2018, 1:15pm

Fotografii de autorul articolului

Dacă ai urmărit dezbaterile de pe Facebook din ultima perioadă pe subiecte de actualitate, este imposibil să nu-ți fi ieșit în cale o postare de-a Ambasadei Suediei la București. Fie că se discuta despre „cei patru asasini” ai lui Dragnea, fie că era ceva legat de referendumul împotriva căsătoriilor gay, oamenii de comunicare de la ambasadă au găsit întotdeauna ceva interesant de spus. Sau au explicat, pe înțelesul tuturor, ceva aparent de neînțeles, cum este legislația suedeză în cazul românului care și-a pus plăcuțe de înmatriculare cu MUIEPSD.

De multe ori, textele scandinavilor au creat stupoare, iar uneori au reușit să stârnească hohote de râs.

Dincolo de reacțiile românilor, un lucru este evident: Ambasada Suediei știe să folosească Facebook-ul pentru a promova anumite teme considerate tabu în România. Pentru a afla mai despre acest subiect, am stat de vorbă cu omul din spatele strategiei de comunicare a Ambasadei Suediei la București și anume Alexander Peyre Dutrey.

VICE: Ce job ai mai exact la ambasadă?
Alexander Peyre Dutrey: Sunt consilier adjunct al șefului misiunii. Cel mai mult mă ocup de rapoartele politice şi de comunicare. Mă ocup de strategia de comunicare a ambasadei.

Ce instrumente foloseşti pentru această strategie de comunicare?
Suntem o ambasadă mică, trei diplomați și șapte oameni din staff-ul local. Am ajuns la concluzia că putem avea totuși o comunicare eficientă, și cu oameni puțini, folosindu-ne de social-media. Suntem pe Facebook, Instagram, avem chiar şi un canal de Youtube şi Twitter. Şi astfel, prin planul de comunicare pe care l-am gândit, ne dorim să promovăm Suedia modernă, nu doar „ABBA Suedia”, ci Suedia din zilele noastre.

Suedia este prima ţară care are un guvern feminist, şi prin asta vrem să promovăm ideea de feminism, să ducem mai departe cultura Suediei prin punerea în valoare a filmelor, muzicii, turismului. Însă ne-am dorit să facem ceva care să funcționeze în România. Astfel ne-am întrebat care grup de români ar fi interesat să cunoască mai multe lucruri despre Suedia? Am ajuns la concluzia că tinerii sunt cei mai deschiși să viziteze Suedia, sau chiar să studieze în Suedia.

Ne-am dorit să abordăm mai multe probleme pe care noi le considerăm importante în ambele ţări şi anume: gender equality, LGBTQ, incluziunea persoanelor de etnie romă, probleme de mediu, statul de drept şi corupţia, drepturile copiilor şi a persoanelor cu dizabilităţi. Dacă urmăriţi pagina noastră de Facebook, veţi vedea că aceste probleme reapar din când în când.

Care a fost reacţia românilor la aceasta strategie de comunicare? Știți faptul că poporul român are unele valori conservatoare.
Am vrut să purtăm discuţii despre lucrurile pe care noi le credem importante şi da, am ştiut că poate unele dintre acestea pot fi sensibile sau chiar tabu. Ştim asta, pentru că atunci când am deschis o discuţie despre LGBTQ, a existat o reacţie destul de dură. La început am fost avertizat de faptul că românii sunt o societate conservatoare, dar am găsit oameni foarte deschişi la minte. A fost nevoie de un impuls pentru a avea o discuţie normală despre drepturile LGBTQ. Eu cred că aceste discuţii sunt benefice pentru toată societatea.

Îmi aduc aminte că, în ziua în care în România s-a hotărât să facă un referendum cu privire la „constituirea familiei”, noi am postat o poză cu doi bărbaţi care se ţineau de mâini şi își spuneau ceva de genul „Love makes a familly”. Noi nu am spus ceva despre România. Doar că am profitat de context și timing-ul în care am pus acea poză a făcut ca postarea să devină virală.

Am avut destul de multe postări virale, iar una dintre cele mai bune a fost cea cu „Pălăria lui Cioloş”. Acea pălărie purta unul dintre cele mai cunoscute brand-uri din Suedia, şi am văzut faptul că s-a creat foarte mare vâlvă asupra acestuia, şi aşa ne-am gândit la acel post. Totul este despre „timing” în comunicare, pentru că noi urmărim ceea ce se întâmplă în societatea românească, suntem la curent cu știrile.

Vorbim despre Suedia, dar vorbim despre țara noastră într-un context local. Lucrurile stau în felul următor: ascultăm ce se întâmplă în România, şi apoi vorbim despre Suedia.

Atunci când am vrut să discutăm despre istoria Suediei, ne-am referit la regele nostru şi anume Gustav al III-lea. După cum s-a putut observa, nu vorbim despre ceea ce se întâmplă în România. Pentru că suntem destul de activi în social media, uneori oamenii înţeleg ceea ce vor ei din ceea ce postăm.

De exemplu, în ziua în care Dragnea a vorbim despre acei patru asasini, noi aveam plănuit de câteva săptămâni să postăm ceva despre ABBA, pentru că avem un eveniment cu muzică suedeză. Dar pentru că erau patru oameni în formaţie, oamenii au crezut că vorbeam despre Dragnea. Nici măcar nu a fost cazul, dar oamenii au văzut că noi încercăm să vorbim despre ceea ce se întâmplă în societatea românească. Şi de aici ideea că tot ce postăm trebuie să aibă vreo legătură cu ceva actual din ceea ce se întâmplă în România.

Dar cu postarea despre încercarea de asasinat de la Operă?
Totul este despre „timing”. Nu aveam intenția să trollăm. Noi vedem în aceste lucruri un mod de a promova Suedia şi profităm de el. De exemplu, dacă am posta ceva despre drepturile LGBTQ, atunci când nu se discută în societatea românească despre acest lucru, impactul nu ar fi același.

Ceea ce noi am simţit este faptul că societăţii îi lipsesc aceste discuţii emoţionale, şi de aceea sunt atât de multe mişcări populiste, pentru că se comunică prin emoţii, în timp ce mișcările politice mai tradiţionale comunică prin facts. Însă eu cred că trebuie să comunicăm prin amândouă, să le combinăm, pentru că e important să transmiţi emoţie prin ceea ce comunici, să arăţi că îţi pasă, că te interesează, că lucrurile sunt importante pentru tine.

De exemplu, noi am ştiut că dacă o să aducem în discuţie „incluziunea populaţiei de etnie romă” o să iscăm o furtună, dar pentru noi este important. Cum a fost postarea despre Dan Bursuc, care este unul dintre cei mai importanţi producători muzicali din România, iar în contextul Suediei, ar fi fost invitat şi promovat la nivel naţional. Însă aici, este oarecum stigmatizat.

Noi am vrut să arătăm că este o persoană importantă pentru România, iar pentru mine personal, a fost fantastic să-l întâlnesc pe unul dintre cei mai importanţi producători muzicali din țară. Mai mult decât atât a fost important, pentru că ţi-am zis, noi vrem ca România şi Suedia să se întâlnească. Iar Dan Bursuc a făcut ceva foarte interesant pentru noi, ne-a oferit un program muzical de ziua noastră națională. A mixat piesele de la ABBA, Avicii, cu alte stiluri muzicale suedeze, cu muzica tradiţională românească, cu lăutărească, cu manelele şi a fost minunat.

Aveți comentarii negative la postările voastre? Sau acuzații ale vreunui politician că interveniți în treburile României?
98% dintre răspunsuri sunt foarte OK, dar avem şi câteva răspunsuri urâte. Dacă, de exemplu, încercăm să aducem în discuţie problema LGBTQ sau a romilor, acolo primim răspunsuri foarte urâte. La postările despre lupta anticorupţie de exemplu, răspunsurile sunt foarte ok.

O altă postare virală a fost atunci când regele nostru a decorat-o pe Laura Codruţa Kovesi. a fost un moment care a primit răspunsuri mai urâte, dar nimic comparativ cu cele pe care le-am primit la postările despre LGBTQ sau Dan Bursuc. Dar nu, nu a fost vreun caz în care un mare politician să comenteze la ceea ce noi postăm. Poate doar acel răspuns al lui Cioloş, când ne-a oferit la schimb șosete cu Roşia Montană.

Crezi că Facebook-ul este acum ceea ce a fost Radio Europa Liberă pentru părinții noștri?
Da şi nu. Da, pentru că este un mod foarte bun de a comunica şi răspândi informaţia, şi nu pentru că există şansa ca nu toată informaţia răspândită să fie tocmai bună. Este și o sursă importantă de dezinformare. Am observat că global este o campanie de dezinformare în multe țări față de Suedia. De exemplu, Suedia este ridicată pe un piedestal, ca un paradis liberal, progresist, ceea ce nu este cu siguranță.

Alții însă numesc Suedia un „failed state”. Există o narativă că țara noastră ar fi invadată de musulmani, că este islamizată, o țară unde feminismul și egalitatea de gen a făcut ca între bărbat și femeie să nu existe nicio diferență, că cei mici nu știu ce e bine și ce e rău, că sunt „no go zones”, că e Sodoma și Gomora. Totul e propragandă homosexuală... Şi cu acest lucru ne luptăm zi de zi.

De exemplu, am dat share unui articol apărut într-o revistă de travelling și imediat au apărut comentariile cu „no go zones”, cu invazia musulmană și așa mai departe. E o propagandă foarte puternică. În unele țări se vorbește că ar fi coordonată de Kremlin, dar este de asemenea distribuită și de grupurile conservatoare din Statele Unite, dar și de unii politicieni, cum e cazul lui Donald Trump. De altfel, am și făcut un proiect de diplomație politică pornind de la spusele președintelui american, cu „What happened last night in Sweden”.

Am și făcut o carte „Last night în Sweden”, în care există poze cu ce se întâmplă în Suedia: un bărbat care taie un copac, cu un grup de oameni care reciclează, oameni mergând pe bicicletă, femei musulmane care lucrează la laptop, în administraţia din Stockholm, exerciții militare în Marea Baltică. Asta s-a întâmplat noaptea trecută în Suedia.

Este o bătălie continuă, dar și unul dintre motivele pentru care vrem să fim proactivi pentru că simțim că sunt grupuri care vor să dea cu pietre în Suedia pentru că țara noastră a devenit un simbol din anumite puncte de vedere. Aceste grupuri vor să arate că țara se duce în jos din cauza gender equality sau alte valori ale noastre.

Și, revenind la postarea noastră, ce a fost frumos este că, după postarea cu blogul de travelling au apărut mai întâi haterii, cu „no go zones” și alte bazaconii și apoi au apărut românii care spun că trăiesc în Suedia sau au vizitat Suedia și nu există așa ceva la noi în țară.

Ambasada voastră este la două case distanță de cea a Rusiei. Crezi că România este afectată de propaganda ce vine de la Kremlin?
Noi vedem că există canale pro-Kremlin care încearcă să își facă loc, dar au de dus o luptă foarte grea. Cred însă că e interesant să le urmărim, fiindcă sunt câțiva politicieni români care nu prind airtime pe posturile de televiziune mainstream, dar sunt foarte populari pe Sputnik și nu vreau să dau nume, mă opresc aici.

Mi se mai pare foarte interesant și faptul că sunt multe site-uri la care nu știi cine e în spatele articolelor și care reușesc să devină virale. Nu le dau numele, dar bănuiesc că știi despre ce vorbesc. Iar poziția lor este de multe ori în linie cu canalele oficiale pro-Kremlin. Cred că există o conexiune aici.

Povestește-mi despre mașina suedeză și despre cum ați acționat în această situație.
Mașina suedeză e o poveste extraordinară. Cu toții l-am văzut pe acest tip parcând în anumite locuri și lumea făcând poze cu el. Am observat că e o mașină suedeză, dar nu am luat nicio măsură până când omul a fost arestat. Atunci, în conferința de presă, nu au spus că acesta ar fi încălcat vreo lege românească, ci că ar fi încălcat o lege suedeză potrivit căreia nu aveai voie să părăsești țara din cauza acestor plăcuțe de înmatriculare.

Noi am intervenit și am spus că e o eroare, că ai voie să pleci din Suedia cu plăcuțele pe care le dorești. Am spus că nu poți da vina pe noi. Multă lume a înțeles că am fi luat o poziție politică, dar nu am făcut asta. A fost o poziție administrativă. Am informat publicul că ai voie să ieși cu ele din Suedia.

Am vorbit apoi cu Agenția de Transporturi, am comunicat cu ei tot ce s-a întâmplat. Când li s-a spus că plăcuțele sunt ofensatoare, au decis să le anuleze, cu o perioadă de o săptămână sau două în care șoferul avea timp să facă acest lucru. Aceasta nu a fost o decizie politică, ci una mai degrabă administrativă, pentru că plăcuțele de înmatriculare ofensatoare nu sunt acceptate și dacă aflăm că sunt ofensatoare, pot fi invalidate. Când am informat acest lucru, oamenii au crezut din nou că e o decizie politică și că urmăm ordinele guvernului, ceea ce nu este adevărat, pentru că doar am urmat procedurile din legea noastră.

Ambasadele voastre au aceeași strategie în toate țările?
Adaptăm strategiile în funcție de țară. Uneori ne concentrăm nu foarte mult pe social media, cum e cazul în România, unde grupul nostru țintă e foarte activ pe rețelele de socializare. Asta le spun vizitatorilor noștri, că în România toată societatea e concentrată pe Facebook. În alte țări este diferit.

Depinde și ce fel de mesaje vrei să distribui. Dacă lucrezi într-o țară foarte religioasă, trebuie să adaptezi. Nu compromitem valorile pe care le promovăm, niciodată, dar trebuie să abordăm problema diferit. Nu vorbim pe față despre drepturile persoanelor LGBTQ, ci despre dreptul fiecăruia de a alege în viață.

A făcut România vreun progres pe una dintre valorile pe care le promovați?
De cinci ani de când sunt aici, România a făcut foarte multe progrese în ceea ce privește drepturile persoanelor LGBTQ. Cred că România s-a schimbat mult din acest punct de vedere. Sperăm să fi contribuit și noi, măcar cu un fir de nisip.

Ești de cinci ani aici. Unde vezi România peste alți cinci ani?
Prietenii îmi spun că sunt un „Romanian geek”. Chiar iubesc România și sunt foarte optimist cu privire la România. Văd această forță incredibilă a celor care vor să schimbe societatea românească, să o facă un loc mai bun. Vor să creeze un loc mai bun de trăit, unde să aibă mai multe oportunități. Vor să creeze o administrație mai bună, să fie redusă corupția. Cred că dacă această generație rămâne în România, această țară se va schimba foarte repede. Pentru că atunci când au loc schimbările, au loc foarte repede.

Riscul este ca această generație să nu rămână în țară. Renunță, se satură de lucrurile din societatea românească și pleacă. Această generație este din anii 80-90. Este prima generație care a crescut în afara comunismului, a crescut în Uniunea Europeană, prima generație care a putut călători unde vrea și care a avut acces la cel mai înalt nivel de educație... Cred că acești oameni pot face o Românie mai bună și riscul cel mai mare ar fi ca ei să plece.

Tagged:
Facebook
Features
Locale
Suedia
comentarii
troli
página de facebook
ambasada suediei
Alexander Peyre Dutrey