Zece lucruri pe care le-am învăţat din autobiografia lui R. Kelly

Oameni buni, Robert Sylvester Kelly a scris o carte.

Creatorul hip-hoperei, legenda R&B-ului din anii ’90 și stripperul Star Wars (mai multe despre asta mai târziu) vă invită să călătoriți în parcul de distracții care e trecutul lui R. Kelly. Toată lumea să urce în trenulețul soulacoaster!

Dar știți care-i chestia? S-ar putea să nu vreți să urcați în trenuleț, pentru că Soulacoaster: The Diary of Me are 366 de pagini. De două ori mai lung ca The Great Gatsby (iar Kelly nu prea e un F. Scott Fitzgerald.)

Pentru că vă iubesc, am făcut un rezumat cu zece dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învățat din cartea asta ca să nu trebuiască să dați voi pe ea 20 de dolari plus taxe de transport din America.

În caz că vi se pare că metafora din titlu vă tâmpește de cap, Kelly o explică chiar în primele rânduri ale cărții: „Încă din ziua în care m-am născut, am simțit că sufletul meu a fost într-un rollercoaster – am fost sus și am fost jos, zgâlțâit și zbuciumat, am râs și am urlat, am zâmbit și-am plâns. Uneori mă întreb: Când o să ia sfârșit călătoria asta? O să se termine vreodată?”

Cântecul lui „You Remind Me of Something” a primit multe critici din cauza comparațiilor între femei și mașini și alte obiecte. Kelly le răspunde acestor critici în carte: „Acest cântec e un compliment pentru femei, nu o insultă. Iar noi, bărbații, ne iubim jeep-urile.”

Dacă ești un fan înrăit de-al omului și vrei să-l vezi și să faci o poză cu el, îndreaptă-te spre cel mai apropiat MdDonald’s. Acolo ai șanse să-l găsești.

a) După emisiunile de noaptea târziu: „Pe monitor, prezentatorul spunea: Urmează R. Kelly! Dar nu urma niciun R. Kelly. R. Kelly o tulise de acolo, se urcase în mașină și plecase la McDonald’s.”

b) După ce turneul cu Jay-Z s-a dus dracului: Am fost atât de frustrat încât am plecat de pe scenă la un concert în St. Louis și m-am dus într-un loc care mă liniștește când sunt agitat – McDonald’s. Dar de data asta, nu m-am dus acolo să mănânc. L-am rugat pe tipul ăla care servea la geam dacă pot să-i împrumut șapca și uniforma și timp de trei ore am servit Big Macs, cartofi prăjiți și Coca-Cola clienților.

c) După ce a fost găsit vinovat că și-a pus în aplicare împreună cu un minor diverse fetișuri cu urină: „Unde vrei să mergem acum? M-a întrebat echipa. La McDonald’s, am zis. Vreau un dublu-cheeseburger cu cartofi prăjiți.”

Când aveam vreo nouă ani, am avut un vis ciudat. „Eram într-o casă unde totul era alb – pereții, podelele, tavanul, covorul, cărămizile, perdelele. M-am văzut stând la un pian alb și cântând un cântec.”

Cântecul pe care-l cântă în vis e interrupt de niște personaje care bat la ușă, chicotesc șI fug. Le prinde din urmă și vede că sunt din desene animate. „Cine sunteți?” îi întreabă. „Cel mai mare hit al tău,” îi răspund.

Mulți ani mai târziu, când a început să scrie „I Believe I Can Fly”, și-a dat seama că era cântecul din visul de la nouă ani. Știați că i-a luat trei ore să-l scrie? Dar Kelly nu își permite să se creadă autorul cântecului. „Pentru că mi-a venit în minte când eram copil, chiar cred că l-a scris Dumnezeu.”

Copilăria lui Kelly pare de coșmar și maică-sa pare să-l fi exploatat sexual. A fost rugat să facă fotografii cu oameni mult mai mari decât el care fac sex. Mai mult de atât, unchiul lui „căruia îi plăcea să se uite mereu la țâțe mari”, a omorât din greșeală câinele familiei și l-a obligat pe micul Rob să-l îngroape în curtea din spate.

În adolescență, făcea sex în toate felurile cu prietena lui de atunci, Chance. Într-o zi s-a uitat în jos, a văzut sânge și s-a îngrozit.

„M-am panicat și am început să plâng. A încercat să-mi explice despre ce e vorba, dar am alergat din cameră și am fugit la soră-mea, Theresa. Theresa mi-a explicat cum funcționează ciclul menstrual. Am înțeles, dar n-am vrut să mă mai întorc…Mi-am jurat că nu mai vreau sex și așa a fost. N-am mai făcut sex cu altă fată timp de trei sau patru ani.”

Hai cu toții împreună: fătălăuleeee! Ați crede că asta e cea mai nasoală fază, dar nu. Stați să vedeți cum a fost cu soția lui din vremea aceea, Drea:

Trebuie să recunosc, totuși, că în noaptea în care Drea a fost la spital, n-am mers cu ea…Nașterea e miracolul Domnului și Îi mulțumesc pentru dar, dar m-am înțeles cu Dumnezeu că o să ajung la spital după ce s-a născut bebelușul și s-a făcut curățenie în salon.

E, dacă te-ai înțeles tu cu Dumnezeu, atunci e ok. Și ia ghiciți în ce fast-food a ars-o el în timp ce nevastă-sa se chinuia să împingă afară bebelușul pe care i-l implantase.

O traumă cumplită. RIP Lulu.

După ce a avut succes, deșteptul a dat peste cel care îl împușcase și a încercat să-l oblige să-i asculte muzica. LOLOLOL.

„Uneori simt că muzica face dragoste cu mine. Și alteori simt că muzica tocmai a făcut sex cu mine. Simt că m-a lăsat însărcinat și că e tatăl și mama copilului meu. Și n-am cum să neg asta. Într-o zi eram în mașină cu un prieten, dealer de droguri.”

Imaculat, perfect. Kelly și David Ritz, care nu e creditat nicăieri decât undeva, cu scris mic, pe spatele cărții, au adus la viață evenimente și stări incredibile: „Michael Jackson era real. Părea să aibă cam 2 metri jumătate. Arăta ca un avatar.”

Așa a aflat R. Kelly că mariajul lui era pe sfârșite: „M-am hotărât să merg la film ca să scap de tot și toate. M-am dus singur și am văzut o poveste de dragoste care se numea The Notebook. Mi-a plăcut fiecare minut din film. Era despre un bărbat și o femeie care au trecut în viață prin tot felul de obstacole…La sfârșit, au murit unul în brațele celuilalt. Mi-au dat lacrimile. The Notebook a fost frumos.”

„Am fost angajat ca entertainer la tot felul de evenimente, și ca stripper la petrecerile burlăcițelor. Simțeam că trebuie să fiu creativ în tot ce fac…Știam că femeilor le place să scape din realitatea cotidiană, așa că mă deghizam în Darth Vader. Îmi puneam masca neagră și mantia. Când cădea mantia, rămâneam în chiloțeii tanga negri.”

Băi, n-așfi crezut că mă pot conecta cu R. Kelly la un nivel atât de înalt:

Halloween, 2009, întrupând un Darth Vader sexi. La fel ca și R. Kelly, și eu mă simt ca „un extraterestru născut pe o planetă numită Muzică, unde nu există nimic altceva în afară de sunet.” Tot ca și el, prefer să nu scriu despre evenimentele cu pișat și sex cu minori din tinerețe. Hai, R. Kelly, fie-ți milă și de noi, doritorii de detalii picante. Poate în continuarea de 890 de pagini, The Diary of Pee.

Urmăriți-o pe Monica pe Twitter: @monicaheisey

Traducere: Oana Maria Zaharia