FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Are de gând Australia să omoare marea barieră de corali astăzi?

Cazul Roșia Montană la nivel și mai înalt în Australia: Corporațiile vor să omoare acum și Marea Barieră de Corali.
31.1.14

Imagine via

Poate că cel mai mare recif de corali din lume o fi pe jumătate mort, dar Queensland, Australia are nevoie de joburi, iar Asia are nevoie de cărbune – iar joburile în industria cărbunelui calcă totul în picioare. Să ne gândim la asta azi, când Autoritățile Parcului Marin al Barieri de Corali va hotărî dacă e sau nu ok să deverseze peste bariera de corali 106 milioane de metri cubi de nisip dragat. Această mișcare face parte din planul de a transforma un mic port industrial pe nume Abbot Point în cel mai mare port industrial din lume, care ar trebui să fie de trei ori mai mare până în 2030. Cum 64,6 de procente (194,5 milioane de tone) din cărbunele Australiei va fi exportat din Queensland în 2012, creșterea capacității de export a statului e o prioritate, chiar dacă Marea barieră de Corali va fi înconjurată de câteva mega-porturi industriale.

Publicitate

Abbot Point e în momentul de față unul dintre porturile mai mici, situat la câteva zeci de kilometri de Bowen, spre nordul statului. E unul dintr-o serie mai mare de porturi pregătite de expansiune, dar a fost primul aprobat de către Ministrul Mediului din Australia, Greg Hunt, în luna decembrie. Inițial au existat și alte idei de deversare a deșeurilor, printre care s-a luat în considerare și pomparea lui înapoi pe uscat, dar în cele din urmă s-a stabilit că cea mai ieftină metodă e deversarea lor în ocean, printre corali. Cică nisipul se va așeza pe fund în șapte până la zece zile și coralul nu va fi afectat, dar localnicii sunt furioși și au motive bune pentru asta.

„Problema e că sedimentele fine vor forma un nor care ar putea fi transportat pe distanțe mari. Acest nor va reduce lumina, care e esențială pentru supraviețuirea coralilor. Coralii deja erau chinuiți și distruși în anumite părți, nu era nevoie să turnăm și deșeuri peste ei.”

În ochii afaceriștilor, același lucru se poate spune și despre economia Queenslandului. Potrivit președintelui Camerei de Afaceri din Bowen, Bruce Hedditch, „centrele regionale au nevoie de noi oportunități de joburi. Dacă nu susținem portul Abbot Point,” argumentează el, „viitorul nostru va fi înnorat. E ca un copac. Dacă acest copac nu crește, va muri. Nu există informații care să confirme că în alte locuri această procedură a creat un dezastru. Asta înseamnă, pentru mine, că Marea Barieră de Corali și regiunea Bowen vor fi protejate.”

Publicitate

Problema e că de fapt au existat probleme și în alte locuri, așa cum a arătat Gladstone Harbour în 2011. După o decizie de micșorare a costurilor, un zid de baraj a permis infiltrarea de sol cu acid și sulfați în port, a intoxicat apele și pescuitul a fost interzis săptămâni în șir. Când i s-a adus acest argument, Bruce a spus că nu va exista un astfel de zid de baraj în Abbot Point și că „orice se poate întâmpla în orice situație. Cu atitudinea asta îngrijorată n-o să mai facem nimic niciodată. Deocamdată facem toate eforturile să fie bine.”

Conform spuselor lui Felicity, problema e că acesta ar fi doar începutul unui fenomen și mai îngrijorător. „Aceasta e singura propunere dintre toate care implicădeversarea unor cantități atât de mari de nisip în apele recifului. Am văzut cu toții ce s-a întâmplat la Gladstone Harbour și acum se plănuiește distrugerea portului Abbot Point și vor mai fi alte extinderi în Bathurst Bay și Mackay. Ne îngrijorează combinația asta de decizii nocive și periculoase.”

Argumentul care înflăcărează și mai tare disputa e faptul că reciful are nevoie de ajutor. Un raport al Institutului de Știință Marină publicat în 2012 a dezvăluit că 50% din recif a dispărut din 1998 încoace, în principal din cauză că nu s-au mai folosit fertilizatori și s-au înmulțit niște organisme nocive pentru corali. În mod ironic, aceste probleme s-au combinat și cu înălbirea coralilor, care are loc atunci când marea devine ușor mai caldă decât de obicei. Iar cum schimbările climatice au loc peste tot în lume, temperaturile apei au crescut tot mai mult. Exportul de cărbune către centralele din Coreea, Japonia și India exacerbează problema.

Până la urmă e ca un joc de noroc. Câștigurile financiare sunt clare și sigure, pe când distrugerea mediului e doar posibilă. Și potrivit lui Hedditch, alegerea e simplă. „Dacă ne băgăm capul în nisip și ștergem de pe listă Abbott Point, vom pierde toate aceste joburi. Dacă companiile astea vor cărbune, vor merge la alte țări să-l cumpere dacă Australia are de gând să-și taie singură craca. În India sunt 400 de milioane de persoane care nu au electricitate. Ce drept avem noi să le spunem că nu le dăm cărbunele de care au nevoie?”

Urmăriți-l pe Julian pe Twitter: @MorgansJulian

Traducere: Oana Maria Zaharia