Ce înseamnă, de fapt, stelele și margaretele pe care le vezi la cazări în România

Salut, sunt Radu Negoiță și sunt arhitect. Am făcut pagina de Facebook Case Strâmbe pe Radar ca să-ți arăt cum și dacă îți iei țeapă sau nu cu apartamentul nou pe care îl dorești – ai și rubrica denumită la fel pe VICE, dar de data asta e vacanță așa că o să vorbesc despre stele și margarete.

Dacă ai în ADN tăria decebalică despre care ai auzit la Istorie în școală, faci față cu nervii situației din stațiunile de vacanță românești. Se știeee, pe oriunde se merge la relaxare în Europa (și nu numai) e legendar rafinamentul vecinilor români – cojile de semințe se scuipă doar cu degetul mic ridicat, pet-urile care umplu plajele au aromă de prosecco, cioburile din peisaj sclipesc a cristaluri fine, iar manelele care ne mângâie timpanele susură armonios dinspre difuzoarele telefoanelor ale căror carcase sunt încrustate cu pietre Swarovski (sau vag prețioase).

Înainte de-a intra printre stele și margarete trebuie să amintesc laitmotivul chefliilor englezi: chiar dacă dimineața îi prinde cu capetele în bălțile din preajma cluburilor printre salvări și mașini de poliție, dimineața totul e măturat și șamponat. La noi e puțin diferit: nu e ca în la Londra, e ca în legenda lui Manole. Ce construiești ziua se surpă și noaptea, și ziua, iar urmele trecerii turiștilor rămân pentru că e multă lume care strică, puțină lume care strânge, dar și mai puțină lume care se plânge. Autorităților, că de lamentări nu duce Facebook lipsă.

Voi presupune că nu ești străin, cu totul, de ce înseamnă turism la noi, de la problemele cu plaja lărgită din Mamaia până la urșii dornici de prietenie de prin stațiunile montane. Așa că, dacă încă mai vrei să faci turism în România, meriți măcar să știi la ce ar trebui să te aștepți. Nu mă interesează să vorbesc despre bombardieri, vreau să tratez palatele de mărgean în care te cazezi. 

Clasificarea e simplă, în principiu: în rural sunt margarete, iar în urban sunt stele. Încadrarea în clase se face conform legislației în vigoare, adică ordinul 1051/03.03.2011. Astfel, hotelierul merge cu documentația la autorități, ele îl verifică (uneori), apoi îi dau autorizație de funcționare sau nu – dacă nu respectă punctajul (da, gradul de ospitalitate are un punctaj de evaluare). 

Prima chestie: certificatul de clasificare al unității de cazare (în copie) și numărul de telefon al autorității centrale de turism ar trebui să fie la vedere, și la recepție, și în salonul în care mănânci. Ca să știi dacă chiar oferă ce promite și unde să suni dacă te iau nervii că ți-ai luat țeapă. Astfel, ai în legislație articolul 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1267/2010.

A doua chestie: există un nivel maxim de zgomot acceptabil – în concediu ai dreptul la liniște sau zumzăială prietenoasă, dacă tot ai fugit de oraș ca să-ți golești mintea, iar asta e prevăzută în articolul 8 din hotărârea de mai sus.

Când vine vorba de spațiul propriu-zis, pensiunile turistice au maximum 15 camere (60 locuri), iar cele agroturistice au maximum opt. Mi-a plăcut următorul extras din anexa 1.5 a ordinului 1051/03.03.2011: „asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti sau meşteşugăreşti”. Adică ai dreptul să pui mâna pe mătură, pentru că pensiunile agro au ceva animale sau păsări. Și ca să fie încadrate astfel trebuie să aibă cel puțin o mie de metri pătrați de teren, inclusiv metrii de sub pensiune, și trebuie să fie departe de surse de poluare, ceea ce-i un pic evident, dar mai bine să fie prevăzut decât să nu.

E posibil să ai cu ce să mă contrazici la asta, și-am auzit de-a lungul timpului diverse plângeri, dar curățenia este condiție obligatorie la toate tipurile de spații de cazare – dacă nu era evident, scrie și în cadrul normativ.

Ziceam mai sus de punctaj, iar acesta se adună prin bifarea unor condiții într-un tabel. Când iese rezultatul, se aplică următorul raționament: 

De 5 stele/margarete: 160 puncte 
De 4 stele/margarete: 130 puncte 
De 3 stele/margarete: 90 puncte 
De 2 stele/margarete: 50 puncte

Starea generală a clădirii trebuie să fie foarte bună la 4 și 5 stele/margarete și măcar bună la 1-3 stele/margarete. Și asta o să sune amuzant, deși n-ar trebui să fie, dar toate construcțiile destinate primirii de oaspeți trebuie să se încadreze în specificul local. Și, în fine, în afară de unitățile de 1 și 2 stele, toate trebuie să aibă curte proprie și spații verzi.

Ce ar trebui să știi mai departe: tot ce este peste 2 stele/margarete trebuie să aibă mobilierul uniform ca stil și calitate – adică să nu pară că e o adunătură din pivnița proprietarului. Perdele, cuier și oglindă trebuie să aibă toate unitățile, indiferent de clasificare, la fel toate trebuie să aibă spații destinate depozitării hainelor, în afară de unitățile de 1 stea/ margaretă.

Perdelele și prosoapele de față – obligatorii peste tot, la fel și grupul sanitar propriu la cameră de peste 2 stele/margarete. Din păcate, nu am găsit în acest document ceva clar despre aer condiționat. E o trimitere la unitățile turistice din Deltă sau de pe litoral, dar doar la 5 stele.

Sper că te ajută la vreo decizie importantă pentru vacanța ta, sau pentru un city break undeva prin România. Totodată, consultă ordinul pe care l-am tot citat, că poate te lovești de situații specifice și îți mai clarifică una-alta. Altfel, încă un detaliu de menționat: TOATE unitățile de cazare, indiferent de dimensiuni și clasificare, trebuie să aibă angajată minimum o persoană care să fi absolvit un curs de formare pentru a fi (cel puțin) administrator de pensiune turistică – adică fix cum sunt toți ăștia de la Costinești care închiriază câte o dărăpănătură.