Ce efecte economice poate avea coronavirus în România

Ți-ai făcut stocuri de apă și conserve încă? Ai apucat să transmiți mesaje conspirative la toți prietenii și membrii de familie? Stai liniștit, ministrul Sănătății te asigură că avem stocuri de mâncare pentru o bună perioadă de timp și centre de carantină în toată țara. Deci, nu trebuie să te panichezi ca frații noștri, italieni, grav afectați de coronavirusul COVID-19. Cu toate astea, legăturile strânse cu cei peste un milion de români din Cizmă au băgat frica în românii de acasă.

Deși acest virus este mai puțin grav decât SARS, având o mortalitate de sub 2%, impactul COVID-19 are efecte la scară mai largă, mai ales din punct de vedere economic. Iar România nu va fi ocolită. Pentru că trăim într-o lume globalizată și China e un jucător important, care s-ar putea să te afecteze mai mult decât prin faptul că nu mai ajung tenișii ăia Adibao de pe Aliexpress la timp. Deja poți observa unele efecte economice în țările afectate. Mai mult, bursele au început să arate impactul probabilei pandemii, pe când companiile de medicamente atrag atenția asupra unor potențiale probleme logistice. Un lucru e clar, ce trebuie să faci tu este să fii calm, pregătit și să te speli pe mâini des. Și să nu te enervezi, chiar dacă marii gânditori ai neamului au început să iasă cu texte de mare angajament și rigoare intelectuală. Tot ce mai lipsește e un „Verdict Economic” de la Dana Budeanu, ca să fie povestea completă.

Pentru a evita totuși reacțiile panicate și clickbait-ul omniprezent pe subiect, am vorbit cu un expert, economistul Valentin Ionescu, despre potențialul impact al COVID-19 asupra economiei mondiale, dar și a României.

VICE: Care o să fie impactul Coronavirusului asupra economiei mondiale?
Valentin Ionescu: Nu se poate calcula un impact pe termen scurt și asta e valabil orice se întâmplă cu epidemia de COVID-19. E prematur să ne pronunțăm asupra unor estimări în ceea ce privește pierderile suferite. Dar putem să ne uităm la niște puncte de risc determinate de ponderea semnificativă a Chinei în economia mondială. Anul trecut China a importat de 1,7 trilioane de dolari și a exportat de aproximativ 2,5 trilioane.

Există astfel riscul să fie afectate anumite industrii de scăderea producției pe domenii, deși poate să apară oricând și un efect de substituție. De exemplu, China nu contează foarte mult pe industria de echipament și piese auto - doar 5,3% din exporturi -, dar poate afecta industria altor țări care produc echipamente sau bunuri finite. Cum ar fi autoturismele, care folosesc piese din China, și ar risca să nu găsească alți furnizori noi. Asta se întâmplă mai degrabă la produse ca pielărie, textile etc., unde alte țări pot găsi o oportunitate, dacă China nu poate acoperi cererea.

Care sunt însă produsele care vor fi cel mai probabil afectate?
Problema apare la produsele electronice. China produce multe echipamente de comunicații, de telefonie mobilă - piese și componente electronice, chiar și produse finite, telefoane mobile. Apple, de exemplu, are producția în China. Pe termen scurt e greu să substitui un furnizor din China cu un alt furnizor din altă țară. Aici firmele vestice sunt „de vină” pentru mutatul producției în China.

În ceea ce privește țările afectate: Japonia e a treia țară de destinație pentru bunurile chinezești. Pe primul loc e SUA care momentan nu pare afectată, dar va fi. Lucrurile nu sunt simple pe termen scurt, pentru că nu știm încă impactul pe care îl va avea această epidemie.

Poate profita Trump de epidemia de COVID-19 în ecuația războiului comercial dintre SUA și China?
Trump vrea sa echilibreze o balanță comercială destul de grea pentru SUA, care are deficite mari în comerțul cu China. Aceasta din urmă este cel mai mare exportator pe piața din SUA.

Trump a reușit să mai diminueze din acest deficit, ca urmare a negocierilor cu China, dar diferența rămâne una foarte mare (anul trecut, au fost 459 de miliarde importuri și 106 miliarde exporturi). Pe teritoriul Chinei sunt investiții americane, iar la deficitul ăsta au contribuit firme americane, nu chinezești. Problema însă nu se rezolvă cu virusuri. Probabil că ar putea să echilibreze balanța comercială, dacă firmele americane din China se repatriază, însă sunt foarte multe care nu fac asta. China reprezintă o piață foarte mare.

Pe piețele de capital sau bunuri ați vedea un efect mai rapid?
Ar putea fi o problemă mai ales pe piața din Hong Kong, fiind prima afectată. Dar nu vad acolo schimbări foarte mari deocamdată. Piețele de capital au ca motor bursele mari - New York, Londra, care nu sunt încă afectate semnificativ. Ar putea apărea, pe moment, mici blocaje în aprovizionarea cu mărfuri perisabile și nu numai, dar și o oarecare volatilitate la tranzacționare, pe burse.

Unde ar putea fi probleme pe piețele de bunuri fungibile - petrol, metale etc.?
Din experiența anterioară cu un virus de acest fel, SARS, știm că o să fie efecte pe consum și investiții, dar nu pot face o estimare momentan. Pot apărea probleme și efecte la distanță în ceea ce privește bunurile intermediare importate de China. De exemplu, circuite integrate care nu mai sunt la fel de căutate, dacă fabricile scad sau închid producția din cauza restricțiilor. Scade consumul de țiței, bursele reacționează și suferă țările arabe și producătorii de petrol. Sau China importă multe metale și concentrate, astfel că producătorii de metale pot avea pierderi, dacă scade cererea.

Care o să fie impactul COVID-19 asupra economiei europene și din România?
În ceea ce privește România, ea poate fi afectată prin bunurile intermediare exportate în Franța Italia, Marea Britanie. Dar, mai ales, în Germania, întrucât este un partener semnificativ pentru China, dar și pentru noi. Deoarece avem legături importante cu Germania, dacă aceasta va fi afectată, probabil, indirect și noi vom resimți impactul. Un efect direct în relația România-China există, mai ales pe bunuri importate. Însă ne interesează mai mult ce face Germania pe relațiile cu China.

În România, ce domenii pot fi afectate direct?
Noi putem fi afectați pe producția industrială, la bunurile intermediare pe care le exportăm noi - piese, textile. Aici ar putea fi un punct de îngrijorare, mai ales în ceea ce privește piața forței de muncă. Dacă scade cererea de la partenerii noștri comerciali, nu se vor mai face angajări și s-ar putea să scadă activitatea industrială. Noi suntem deja pe scădere de anul trecut.

Ce scenariu vedeți posibil pe piața muncii, unde avem deja niște vulnerabilități?
Pe piața muncii, deja, nu se mai fac angajări în industria manufacturieră, fără să fie nevoie de o epidemie. De anul trecut tot scad angajările. Avem deja probleme structurale mari pe piața forței de muncă, în special în ceea ce privește pregătirea forței de muncă - piața are nevoie gravă de import de forță de muncă, dar se va pune probabil stavilă. Noi importăm forță de muncă din Asia - Vietnam, Nepal, Sri Lanka. Probabil imigrația aceasta va fi oprită fix când aveam nevoie de ea mai mult, din cauza acestei epidemii ce se preconizează ca o posibilă pandemie. Acesta ar putea fi un impact mai mare asupra economiei.

Se va schimba comportamentul consumatorului român într-un astfel de context?
Din 2018 consumul a decelerat, iar consumatorul român e mai prudent decât alții și decât era în anii trecuți, din alte motivații decât această „lebădă neagră” care este COVID-19.

Ce trebuie să evităm e panica, dar bănuiesc că vor lua autoritățile măsuri pentru a preveni aceasta. Dacă s-ar produce panică, am avea o problemă mare și economică pe termen scurt. Lumea panicată încearcă să-și facă rezerve de hrană, cumpără cantități mari afectând stocurile etc.. Pe fondul acesta emoțional, s-ar putea paradoxal să crească și consumul, dar ar fi în mod artificial.

Riscăm o penurie de bunuri, cum a fost cazul recent, cu hârtia igienică, din Hong Kong?
Penuria de bunuri apare în general în funcție de percepția oamenilor vizavi de un pericol. Asta poate să rezulte dintr-o comunicare proastă, din informațiile care circulă între oameni, de nivelul de cunoaștere a fiecăruia. Dacă reacționează panicat sau nu. Și la noi, ca urmare a informațiilor care au apărut, sunt oameni care au început să dea valma în magazine, în mall-uri. Orice stat însă are întotdeauna stocuri pentru situații critice. Comercianții sesizează în mod corect tendințele, antreprenorii intuiesc, în general, ce stocuri de vânzări trebuie să-și facă.

Există însă posibilitatea unei crize în producția anumitor tipuri de medicamente?
Într-adevăr, sunt foarte multe fabrici în Europa care-și aprovizionează cu materii prime din China și India. În acest moment, ei fac vânzări din stocuri, dar s-ar putea, dacă nu mai fabrică, să rămână fără stocuri și să se creeze o criză. Numai că apare un efect de substituție. Este obligația ca oricare producător de produse farmaceutice să aibă cel puțin doi furnizori, în cazul în care unul nu livrează, să apeleze la celălalt. Însă e foarte posibil să apară modificări în prețurile la produsele farmaceutice.

Tocmai ce au crescut prețurile la măști și în România.
Când apar situații de genul ăsta, lumea se duce și în farmacii să-și cumpere antibiotice, măști etc.. Astfel, încep să apară sincope în livrare și automat cresc prețurile. Bănuiesc că asta se va întâmpla dacă mai persistă acest virus.