Va deveni Grecia următorul front pentru războiul american împotriva terorismului?

Campanie împotriva extrădării înapoi în Turcia a greviștilor

Eforturile de colaborare ale Greciei și Turciei împotriva terorismului au fost mediatizate intens încă din luna iunie, când dizidentul turc Bulut Yayla a ajuns cumva în Istanbul după ce a fost răpit în Atena. Se pare că Yayla ar avea legăturăcu DHKP-C, o grupare de extremă stângă care a fost interzisă în Turcia după ce și-a asumat responsabilitatea pentru o serie de bombardamente. Deși poliția grecească neagă că ar deține informații în legătură cu extrădarea, dovezi din diverse rapoarte sugerează că mănâncă căcat. Acum a ieșit la iveală că FBI-ul nu numai că avea agenți în Grecia, dar cerea și extrădarea suspecților către SUA.

Yayla e încă reținut de poliția turcească în baza acuzațiilor de terorism. Avocatul lui încearcă în zadar să ajungă în Grecia de șase luni încoace pentru a prezenta juriului probe cruciale legate de investigația răpirii lui, dar aparent nu reușește să facă rost de viză. Sună destul de puțin probabil pentru un turc care vrea să călătorească în Grecia, însă fără ajutorul unui avocat, Yayla n-are de ce să-și facă iluzii că va fi eliberat prea curând.

Până nu demult și alți activiști turci de prin Grecia păreau sortiți extrădării urmată inevitabil de închisoare. Încă nouă au fost arestați după ce autoritațiile au interceptat o barcă cu arme și explozibili care erau livrate dinspre insula grecească Chios către DHPK-C  în Turcia. De atunci, cei nouă suspecți turci au intrat în greva foamei pentru 50 zile ca să protesteze împotriva unei potențiale deportări. Dintre aceștia, Mehmet Yayla pare să abia mai multe motive să-și facă griji, după ce a fost torturat de autorități și a supraviețuit în urma a două tentative de asasinat în Turcia, înainte să fugă înapoi în brațele neprimitoare ale prim-ministrului Tayyip Erdoğan.

Cu toate astea, sub presiunile serioase ale comunității internaționale, Curtea grecească de Justiție a decis să nu continue cu extrădările, ca să evite violarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, care susține că nu e ok să torturezi oameni (și, prin extensie, să permiți extrădarea lor în locuri unde ar putea fi torturați).

Acum se pare că s-au băgat și americanii. DHKP-C a fost declarată grupare teroristă atât de SUA, cât și de UE, iar după ce au și-au însușit bombardarea ambasadei SUA din Ankara, interesul americanilor în extrădări a crescut semnificantiv. Confiscarea bărcii sugerează și că amenințarea acestor grupări extremiste e luată atât de serios de SUA, încât agenții FBI aparent au intrat în contact cu oamenii aflați în greva foamei în Atena.

Am vorbit cu Eleni Spathana, un avocat al activiștilor din greva foamei, ca să aflu mai multe despre situație.

VICE: Eleni, ce s-a mai întâmplat cu acest caz?
Eleni Spathana: Tocmai ce s-a mai îmbunătățit situația, după o lungă perioadă de așteptare.  După negarea cererii de extrădare cerută de Turcia, SUA a dorit extrădarea a doi dintre suspecți. Curtea a susținut cererea Franței și a Germaniei (țările de provenineta ale suspecților), însă acum SUA vrea să îi interogheze în legătură cu bombardarea ambasadei SUA din Ankara.

Cum e SUA implicată în toată treaba asta?
Sunt  agenți FBI în Grecia care lucrează la caz, probabil în calitate de „specialişti”. Modul în care și-au desfășurat activitatea până acum nu prea se pupă cu Constituția grecească. Un procuror grec a fost prezent când au cerut să interogheze un martor, care i-a refuzat pe față pentru că nu aveau jurisdicție. Ca să își poată justifica prezența în Grecia, FBI s-a folosit de un tratat între Grecia și SUA semnat în 2000. Asta a fost prima ocazie în care a fost folosit pentru refugiați politici.

Bulut Yayla

Iar asta are legătură atât cu răpirea lui Bulut Yayla cât și cu capturarea bărcii în Chios?
Da, trei din suspecți au fost reținuți pentru acel caz. Documentele pe care le avem în prezent în posesie arată că îl urmăreau pe Yayla din trecut.

Care e presupusa conexiune între oamenii care au părăsit deja Grecia și bombardamentul din Ankara?
Sunt daţi în urmărire din cauzalegăturilor lor cu DHKP-C. Întrebările puse de FBI nu s-au referit exclusiv la bombardament sau alte atacuri teroriste. Erau, în schimb, foarte interesați de ideile lor și ale grupului.

Care a fost poziția lor generală în ce privește cazul?
Au cerut toate informațiile pe care le avea poliția grecească în legătură cu cazul. Ce e șocant e că au încercat să-l convingă pe unul din suspecți să coopereze cu ei, şi i-au promis la schimb că vor influența decizia Curții grecești în favoarea lui, pentru a fi extrădat în Germania. În esență, susțineau că pot să treacă peste decizia Curții Supreme a unei țări doar pentru că pot.

Merci, Elani.

Cazul celor nouă suspecți rămâne deschis, iar rezultatul incert. Cu toate astea starea generală de panică din Marea Egee  pare să fie începutul unui nou capitol în Războiul împotriva Terorismului.

Urmăriți-l pe Yiannis pe Twitter: @YiannisBab

Traducere: Andreea Irina Balica