Trăiesc de trei luni în Nørrebro, un cartier aflat la patru kilometri de centrul turistic al capitalei daneze şi cunoscut pentru cea mai mare comunitate multiculturală de imigranţi, cea mai mare rată a infracţionalităţii din ţară şi, mai nou, ca paradis al gentrificării hipstereşti.

Pe harta turismului tradiţional, Nørrebro e promovat pentru cimitirul Assistens, în care sunt îngropate personalităţi daneze ale literaturii universale, precum Søren Kierkegaard sau H.C. Andersen. Fiindcă ei sunt morţi demult şi niciun ghid turistic nu-ţi va recomanda o plimbare vie printre blocuri, o degustare la șaorma din colţ sau vreun party de stradă spontan, îţi voi explica de ce merită să cunoşti mai bine cartierul.

Deşi în cultura populară locul e cunoscut şi sub denumirea de „Nørrebronx", adoptată după faimosul cartier din State, n-o să găseşti aici oameni cu AK-uri, jihadişti cu bombe sau găşti care agasează trecătorii. Obiceiurile frecvente sunt furturile de biciclete, scandaluri la beţie între parteneri şi ceva violenţă între găştile de puşti.

Nu există ghetouri şi e complet ok să te plimbi pe străzi la orice oră. Din când în când, poţi găsi câte o maşină arsă după blocuri şi-ţi cam iei filme proaste cu terorişti dacă urmăreşti frecvent ştirile de la ora cinci.

Până acum n-am experimentat nimic nasol pe propria piele şi pot spune că interacţiunile random cu oamenii de diferite etnii şi naţionalităţi au fost simpatice.

În ciuda iernilor lungi şi pustii, străzile vor fi pline de localnici petrecăreţi vara. Majoritatea petrecerilor de stradă au tematici ce aparţin diferitelor culturi, dar consumul de bere, iarbă şi interacţiunile prietenoase cu necunoscuţii rămân constanta comună. Ultimul party peste care am dat avea ca tematică dansurile de samba braziliene. Mulţi trecători care se opresc la pop-up parties rămân la dans şi socializare până la finalul petrecerii.

Peste 60 de naţionalităţi sunt reprezentate oficial de rezidenţii din Nørrebro, iar aproximativ 23% din totalul imigranţilor din Danemarca trăiesc aici, alături de danezi. Din 2012, administraţia locală din Copenhaga a decis să transforme un parc din zonă într-un monument dedicat diversităţii culturale.

Parcul se numeşte Superkilen şi e un loc unic în care găseşti elemente arhitecturale pe care le-ai vedea în Piaţa Roşie din Moscova, parcurile de distracţii din Japonia, deşertul marocan sau peisajul tradiţional armenesc.

România nu are încă monument, dar bănuiesc că dacă municipalitatea s-ar decide să vopsească grătarele publice din parc în roşu, galben şi albastru, ar fi o soluţie ieftină şi de efect.

Ca în majoritatea metropolelor europene, comunitatea musulmană e puternic reprezentată şi asta poate aduce mari beneficii locuitorilor din zonă. Bazarurile orientale vor fi deschise non-stop, spre deosebire de supermarket-urile cu program de lucru redus la zece ore, iar ieftineala e la ea acasă dacă ştii să te târguieşti.

În plus, buticurile arăbeşti vor funcţiona şi atunci când sunt sărbători creştine, care-mi dau frecvent impresia că totul s-a închis fiindc-am ratat Apocalipsa.

Şaormeriile sunt mai frecvente ca sediile băncilor, iar în Nørrebro găseşti cele mai ieftine şi bine făcute delicatese ale genului. N-o să vă spun mai multe, decât că nimic nu se compară c-un kebab din patria-mamă, Kebabistan.

Cei mai mulţi activişti, ecologişti şi artişti aleg să trăiască în cartier atât din motive financiare, dar şi pentru că e locul perfect în care să te lupţi cu injustiţiile sistemului. Mixul cu localnicii multiculturali îi inspiră pe cei care vor să îndrepte lucrurile în direcţia toleranţei şi bunei convieţuiri în vreme de criză globală.

Acelaşi mix creează peisaje urbane rare, în care occidentalizarea imigranţilor ia forme dintre cele mai bizare. Selfie-urile femeilor cu burqa pe care le poţi observa în spaţii publice, sau afişele cu personaje Walt Disney traduse în limbi arabe sunt doar câteva dintre exemplele care sar frecvent în ochi la o plimbare prin Norrebro.

Deşi zona hipsterilor fancy e stabilită în Vesterbro, cartierul Nørrebro e cucerit încet de mici studiouri de artă, cafenele şi shop-uri cu design nordic. Strada Jægersborggade e o oază hipsterească deloc ieftină, unde-ţi dai seama că gentrificarea bate la uşă. E bine să te bucuri de diversitatea cartierului acum, cât încă îţi poţi permite.

Spre deosebire de celelalte cartiere din marile oraşe daneze, ce-mi place în Nørrebro e că n-o să te simţi etichetat după ce dai răspunsul la inevitabila întrebare „Where are you from?". Nu e un secret că locul nu e tocmai utopia oraşului vestic curat şi frumos apretat, dar e motivant să încerci să trăieşti în armonie cu oameni care nu au aceleaşi valori standard.

Dincolo de prejudecăţile celor care-ţi vor spune că e bine să eviţi locul ăsta pentru că nu reprezintă Danemarca, cred că e bine să experimentezi Nørrebro dacă ai ocazia, ca să-ţi formezi propria opinie.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre Danemarca în ochii unui român:
Am supraviețuit două luni într-un tipi putrezit din Țara Galilor
Noul trend nordic de sculptură la mare cu fier vechi, containere și gropi de gunoi
Universitarii danezi inventează sporturi care te îmbată muci