Cât de queer sunt dacă oamenii știu că-s într-o relație heterosexuală?

Pentru multe persoane, inclusiv pentru mine, perioada carantinei a fost un moment de autoreflecție. Brusc am avut destul timp să mă gândesc la cine sunt cu adevărat. Asta a însemnat că pentru prima oară am îndrăznit să-mi spun mie și altora că nu sunt hetero - deși sunt foarte fericită cu partenerul meu de sex masculin. 

S-a simțit ca un pas destul de mare fiindcă, deși am oameni drăguți și înțelegători în jurul meu, nu vorbesc prea mult despre sexualitatea mea și ce legătură are cu relația mea curentă. Am găsit online multă recunoaștere și susținere: pe TikTok, o mulțime de femei bisexuale care au iubiți hetero s-au deschis față de mine. Împărtășesc totul cu ele, cum ar fi sentimentul că nu aparțin și căutarea constantă de confirmare din lumea exterioară. Acea recunoaștere îmi oferă pace, dar încă mă întreb ceva - mai ales când văd oamenii de la Pride care sunt mult mai vizibili queer decât mine. Cât de queer ești dacă nimeni nu poate vedea?

Am vorbit despre asta cu Fayaaz Joemmanbaks. Fayaaz este cercetător pentru Rutgers, cu expertiză în diversitatea sexuală și de gen. A realizat recent o cercetare despre percepția adulților bi+ - adică oricine care se îndrăgostește de persoane de mai multe genuri. 

VICE: Salut, Fayaaz. Îmi place să mă numesc queer, dar ce înseamnă termenul ăsta de fapt?
Fayaaz: „Queer” a fost la început o înjurătură. De exemplu, la începutul ascensiunii scenei drag, în special în New York, bărbații feminini ieșeau pe străzi dichisiți, iar unii bărbați gay au spus că nu vor să aibă nimic de-a face cu ei. Că ei ar fi femme și queer, în timp ce ei sunt persoanele gay. 

Cuvântul queer a fost de atunci readaptat. Asta se întâmplă des cu cuvinte care au avut în trecut o conotație negativă. Eu unul aș defini cuvântul queer ca un termen umbrelă pentru oamenii care nu sunt nici cisgender și nici heterosexuali. În plus, queer este folosit în principal de și pentru oamenii care nu sunt heteronormativi și sunt mai puțin predispuși să-și spună singuri queer. Vezi des eticheta în cazul persoanelor bi+ și gay care nu simt că nu se încadrează în standardele stabilite. 

Deci poți fi de fapt queer în mai multe moduri decât doar romantic sau sexual?
Da, pentru mine, queer înseamnă cineva care gândește în afara cutiuței binare. Uneori cuvântul este de asemenea legat de o educație neutră din punct de vedere al genului. 

De când sunt într-o relație monogamă cu un bărbat, sexualitatea mea este destul de invizibilă. Am observat că încă simt nevoia să arăt în exterior că sunt queer. De ce crezi că se întâmplă asta?
Este enervant să trebuiască să explici mereu cine ești, mai ales când oamenii cred automat că ești hetero, deși nu e adevărat. Asta se întâmplă, de exemplu, și cu bărbații gay masculini. Ca rezultat, o arăți în exterior ca să nu mai trebuiască să o explici atât de des. Mai cred și că are de-a face cu oameni care nu vor să fie reduși la un singur aspect al identității lor. În cazul ăsta, faptul că ești într-o relație heterosexuală. Când ești etichetată ca fiind hetero, deși nu e deloc așa. Poate fi foarte obositor să te confrunți constant cu prejudecata asta din partea societății. 

Deci pentru a fi recunoscuți, oamenilor le place să arate lumii prin aspectul lor că nu sunt hetero?
Nu este un lucru fundamentat științific, dar cred că în momentul în care identitatea ta este amenințată, începi să te asociezi mai mult sau mai puternic cu acea identitate. Ca un exemplu, eu sunt musulman, iar de la 9/11 bineînțeles că au apărut multe prejudecăți legate de islam. Sunt și eu queer și vreau să arăt lumii că aceste două lucruri pot merge mână în mână. Tocmai pentru că există atât de multe prejudecăți în jurul orientării și credinței mele vreau să arăt lumii că sunt mândru de ele și să distrug acele stereotipuri. Mândria se reflectă adesea în modul în care te exprimi, în comportament și cum te prezinți. Pentru oamenii bi+, poate fi ceva foarte puternic, fiindcă nu-ți poți da seama de sexualitatea lor pe baza relației, așa că automat caută alte modalități prin care să se exprime. 

Deși mă bucur că primesc recunoaștere online când vine vorba despre sexualitatea mea, nu mă simt puternic conectată cu comunitatea LGBTI. E asta ceva ce se întâmplă mai des persoanelor bi+?
Sigur. Persoanele bi+ sunt relativ invizibile, parțial din cauza faptului că multe persoane bi+ sunt în relații heterosexuale. Dar e bine să-ți aduci aminte că dacă ești într-o relație hetero nu înseamnă că ești mai puțin queer.

Cercetările noastre au descoperit de asemenea că indivizii bi+ nu simt în general că fac parte din comunitatea LGBTQ+. Pe de-o parte fiindcă comunitatea asta e dominată de bărbați gay și femei lesbiene, pe de alta există în continuare, din păcate, bifobia, iar oamenii bi+ au de-a face cu prejudecăți care nu sunt mereu corecte. De exemplu: că persoanele bi+ înșală mai rapid și mai des sau că au parteneri multipli. Or că asta e doar o etapă, în care mai ai încă să descoperi dacă ești gay sau hetero. Numim asta gândire heteronormativă: suntem foarte înclinați să gândim că poți să te îndrăgostești numai de un singur gen, lucru total neadevărat.

Uneori mă simt ca și cum aș fi „queer fake”, fiindcă sunt într-o relație heterosexuală. N-am suferit niciodată de intimidare sau discriminare din cauza sexualității mele. Știu că sunt multe persoane care suferă din cauza asta și uneori mă simt vinovată. 
Este un fenomen într-adevăr cunoscut. Pentru multe persoane lucrul cel mai ușor poate fi să se încadreze în normă. Fie că este vorba de cea hetero, masculină sau norma binară. În momentul în care oamenii nu realizează că ești non-hetero, te integrezi mai ușor. Mai mult, este foarte ușor să fii influențată de mediul tău social, mai ales dacă oamenii consideră automat că ești la fel ca ei. 

Pe de altă parte, n-ar trebui să uiți că poți cu siguranță să simți simpatie pentru oamenii care sunt discriminați. Și deși este foarte diferit de prejudecățile cu care au de-a face oamenii gay, poți vedea de asemenea că și oamenii bi+ se confruntă cu propriile stereotipuri. În cercetările noastre, de exemplu, am vorbit cu oameni care spun: „Nu vreau ca oamenii să știe că sunt bi+, fiindcă atunci trebuie să fac față acelor prejudecăți”. De exemplu, femeile bisexuale sunt adesea mai sexualizate, iar bărbaților bisexuali li se spune mai des gay. 

Am observat că mă sperie în principal oamenii care nu-mi iau în serios sexualitatea. Ca rezultat, uneori supracompensez fiind de acord prea mult atunci când cineva face un comentariu despre o femeie frumoasă. Ce pot face dacă observ că oamenii nu-mi iau în serios sexualitatea?
Scoate din viața ta oamenii care nu te susțin. E mai ușor de spus decât de făcut, dar eu, personal, n-aș putea fi prieten cu cineva care nu respectă acea zonă a identității mele. 

Mi-a îngreunat coming out-ul faptul că am un iubit. Mi-era teamă că nu va înțelege sau se va simți amenințat. Ai vreun sfat pentru oamenii care își explorează sexualitatea într-o relație serioasă?
Sincer, depinde de fapt de nevoile tale. Poate că descoperi că îți place mai mult decât un gen, dar nu vrei neapărat să faci nimic în direcția asta. Poate te gândești: nu vreau să-mi rănesc partenerul, cred că nu mă înțelege și mă face să mă simt nesigură. E un răspuns destul de logic. Atunci e mai bine, pe cât posibil, să discuți deschis lucrurile astea cu partenerul tău. Și asta e mai ușor de zis decât de făcut, dar la un moment dat o să realizezi că ai acele sentimente și nu vrei să le ții constant în tine și să te ascunzi. 

În cazul meu, nu cred că-mi lipsește ceva. Mai mult: în cazul în care s-ar încheia relația asta la un moment dat, următoarea persoană s-ar putea să fie un bărbat, o femeie sau orice între. 
Absolut! Aș mai adăuga că sexualitatea este foarte fluidă. Asta nu înseamnă că sexualitatea ta este o alegere, dar gradual poți descoperi, de exemplu, că ești atrasă și de alt gen sau că nu mai ești atrasă de un anumit tip de persoană. Am experimentat asta în comportamentul meu: înainte eram în special atras de bărbații masculini, dar acum mi se pare foarte atrăgătoare feminitatea. Asta și fiindcă am ajuns să-mi accept mai mult propria feminitate. Chiar nu cred că sexualitatea este predeterminată: suntem condiționați să credem așa, în timp ce sexualitatea poate fi mereu în mișcare. 

Mulțumesc, Fayaaz!

Articolul a apărut inițial în VICE Țările de Jos.