Atmosfera de la turneul Sport Arena Streetball din 2015

Între 21 mai – 28 august, Sport Arena Streetball organizează 3X3 Superbet Tour Romania 2016 și 3X3 Challenge Tour, competiții naționale pentru toate categoriile de vârstă, care au ca scop promovarea baschetului 3X3 în România. Turneele se desfășoară în perioada 21 mai – 28 august, la București, Ploiești, Iași, Craiova, Brașov, Constanța și Cluj-Napoca.

Dacă nu știai încă, există un sport de echipă la care România e campioană europeană. Și nu, nu-i singura țară care-l practică. E vorba de baschet, dar nu din ăla clasic, adică cinci contra cinci la două coșuri, sport la care țări ca SUA, Spania, Serbia sau Lituania excelează și-s greu de bătut, ci de 3X3, cunoscut și ca „streetball". Sportul ăsta, care presupune echipe de trei oameni care bat mingea la un singur coș, e o variațiune a jocului mamă și a apărut la sfârșitul anilor '80, în SUA. Asta oficial, pentru că baschetul de stradă, sub diverse forme și reguli, se practică, de fapt, de zeci de ani.

La fel ca cei mai mulți români, am auzit prima oară de streetball ca sport abia în 2014. Atunci, la București, într-o arena de baschet 3x3 ridicată peste noapte de către Sport Arena la Universitate, a avut loc prima ediție a Campionatului European. Echipa națională a câștigat, după o finală cu Slovenia, iar ăla a fost momentul în care lumea a descoperit un sport spectaculos și dinamic, mișto de urmărit, chiar dacă nu ești vreun pasionat de baschet. Principalul atu al streetballului e că, spre deosebire de baschetul tradițional, unde meciurile durează 40 de minute, la 3X3 o partidă ține zece sau chiar mai puțin, în caz că o echipă marchează 21 de puncte.

Ca să-nțeleg mai bine cu ce se mănâncă sportul ăsta și ce deosebiri majore sunt față de baschetul cinci la cinci, am discutat cu doi oameni care se pricep: Bogdan Popescu și Radu Petre. Primul e component al echipei 3X3 care a devenit campioană europeană, dar și unul dintre cei mai cunoscuți baschetbaliști români, cu sezoane jucate în campionatele puternice din Europa și la nivel universitar în SUA. Al doilea e Managing Partner la Sport Arena Streetball, oamenii care promovează jocul ăsta prin diverse turnee organizate în țară.

3X3-ul se joacă la un singur coș, pe-un teren care este un pic mai mic, ca lungime, decât jumătate de teren de baschet clasic. Deci, are în jur de vreo zece metri. Fiecare echipă e compusă din patru jucători: trei pe teren plus o rezervă. Dacă la finalul celor zece minute scorul este egal, atunci se joacă prelungiri fără limită de timp, până când o echipă reușește prima să marcheze două puncte.

Nu se joacă cu coșuri de două și trei puncte, ca-n baschetul standard, ci cu coșuri de-un punct și două puncte. Un coș de două puncte este unul marcat din exteriorul liniei tradiționale de trei puncte. Practic, asta înseamnă că aruncarea de la linia de trei e mai valoroasă ca-n baschetul tradițional. Dacă la baschetul 5X5 coșul de trei puncte e cu 33% mai important decât cel de două, la streetball coșul de două puncte e dublu ca importanță. Cu alte cuvinte, e bine să ai în echipă un băiat care nimerește ațele de la distanță.

Atmosfera de la turneul Sport Arena Streetball din 2015

Spre deosbire de baschetul 5X5, streetballul e mult mai dinamic. Timpul de atac pentru o echipă e de 12 secunde, spre deosebire de cel din baschetul standard, unde e de 24. Deci, dacă după 12 secunde mingea n-a atins panoul, echipa care atacă e penalizată și pierde posesia. Pe deasupra, ca jucător, nu prea ai timp să-ți tragi răsuflarea, spune Radu Petre:

3X3 se joacă c-o minge specială. Are circumferința de 72 de centimetri, nu de 75, ca-n baschetul masculin 5X5, dar e la fel de grea ca cea din baschetul standard. La streetball nu există noțiunea de „greșeli individuale", adică jucătorii nu sunt eliminați după ce comit al cincilea fault. În schimb, se penalizează „faulturile de echipă". Astfel, de la al șaptelea fault încolo, echipa care-l comite e penalizată cu două aruncări libere. De la al zecelea, pe lângă cele două aruncări libere, echipa care a faultat cedează și posesia mingii. Ceea ce poate fi decisiv, mai ales că durata meciului e scurtă.

O altă caracteristică importantă a jocului e că-i un sport în care contactul fizic e permis mai mult ca-n baschetul 5X5 și din ce în ce mai mulți arbitri din baschetul tradițional acumulează experiență și se adaptează la jocul mai liber din baschetul 3x3. Numai că, obieciul la 3X3 e să nu oprești jocul la orice atingere sau contact între jucători. „Lumea spune, mai ales handbaliștii, că baschetul e un sport de domnișoare, la care arbitrul fluieră imediat fault. În baschetul 3X3 se fluieră mai greu fault, jocul e lăsat mai liber și, deci, apărătorii sunt mai avantajați", spune Radu Petre.

De ce se întâmplă chestia asta? Mi-a explicat chiar baschetbalistul Bogdan Popescu:

Adaptarea la streetball, după ce-ai jucat baschet tradițional, nu e ușoară. Bogdan Popescu, care are 37 de ani și joacă baschet de 25, spune că, deși 3X3 are la bază baschetul tradițional, e un cu totul alt sport. „Totul e diferit, de la arbitraj și până la dinamica pe care trebuie s-o ai în teren". Bogdan s-a apucat de 3X3 în 2014 și-a făcut parte din echipa națională care a câștigat Campionatul European și-a terminat pe locul șapte la Mondialele de la Moscova. La început a luat-o ca pe o joacă, o modalitate de relaxare pe timpul verii, dar a prins gustul streetballului după ce-a obținut performanțe cu echipa națională.

Avantajul baschetului 3X3 e că poate fi jucat de oricine de pe stradă. Bogdan Popescu spune că aici nu mai contează atât de mult talia și nu e nevoie să faci multe antrenamente, așa cum e cazul în baschetul clasic. Poți să faci față în streetball și dacă ești mai aproape de 1,50 metri decât de doi metri, dar o să ai ceva probleme când dai de tipi înalți. Bogdan Popescu explică de ce:

Tot din cauza înălțimii au suferit și americanii, când au venit la Campionatul Mondial de la Moscova. Cu toate că-n SUA streetballul e un fel de religie, jucătorii americani au fost surprinși de echipele din Europa. „Ei au venit cu o echipă OK. Erau tehnici și rapizi, însă doi băieți erau mici de statură. De asta au pierdut mult pe talie și-au fost eliminați încă din sferturi", spune Bogdan Popescu.

Finala Campionatului European de 3X3 din 2014, între România și Slovenia

Pentru că știam că România, mai ales în ultimii zece-cinșpe ani, n-a excelat la sporturile de echipă, l-am întrebat pe Bogdan Popescu cum au reușit să ajungă campioni europeni în 2014. Din ce-am înțeles, secretul băieților a fost masivitatea și pregătirea fizică, superioare adversarilor din turneu, precum și-un culoar favorabil în drumul spre finală:

Altfel, cel mai mare vis al lui Bogdan Popescu este ca streetballul să devină sport olimpic și să participe la Olimpiadă cu echipa României. Deocamdată, sunt ceva discuții în sensul ăsta și e posibil ca peste patru ani visul lui să devină realitate. „Îți dai seama, ar fi ceva extraordinar, e o șansă unică în viață. Sunt convins că o olimpiadă nu se compară cu Europenele sau Mondialele."

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre baschet:
De ce vin baschetbaliştii sârbi în România? Baschetbaliștii în scaune rulante marchează trei puncte fără să sară Baschetbaliștii uitați ai Ucrainei