Publicitate
Știri

Singurul astronaut din Siria a ajuns și el refugiat

Dacă nicio țară nu-i vrea, de ce nu trimitem refugiații pe Marte?

de Kaya Genc
03 Ianuarie 2017, 1:58pm

Acum douăzeci și cinci de ani, înainte să evadeze în Kocamustafapaşa, un cartier conservator din Istanbul, Mohammed Ahmed Faris a fost primul sirian care a călătorit în spațiu. Pilot din Armata Siriană, Faris a fost ales pentru un program spațial organizat în colaborare cu Rusia și s-a antrenat doi ani în Moscova, ca să devină astronaut.

Pe 22 iulie 1987, Faris a pornit în călătoria istorică spre stația spațială rusească Mir. „Acum zburăm deasupra țării noastre minunate, Siria", a anunțat el cu mândrie în timp ce nava spațială ieșea din orbită. Pe Pământ, camerele filmau în biroul prezidențial al lui Hafiz al-Assad, care erau transmise live pe posturile naționale de televiziune, în timp ce președintele îl asculta pe Faris care îi transmitea „un respect profund și simpatie". Imaginile se încadrează propagandei naționaliste tipice, dar în același timp, ating și o latură eterică. În înregistrarea audio, vocea lui Faris este plină de bucurie, mândrie și o fărâmă de extaz religios. „De aici pot vedea coastele frumoase, munții verzi și pământurile țării mele."

Astăzi, acea priveliște senină a țării sale e mai departe de Faris decât atunci când orbita în jurul Pământului.

Fostul astronaut și erou național locuiește acum într-un apartament de două camere din Istanbul, împreună cu alți cinci membri ai familiei sale. El a fugit din Siria acum cinci ani.

Portret II Muhammed Ahmed Faris (2016)

Din partea artistului și Galeriei PİLOT, Istanbul. Halil Altındere

Halil Atindere, unul dintre cei mai mari artiști contemporani ai Turciei, a transformat povestea emblematică a lui Faris într-o instalație video, care este atât nostalgică, cât și politică și satirică. În videoclipul „Space Refugee", din cadrul expoziției solo de la galeria Andrew Kerps, din New York, Altindere ridică întrebări metafizice despre războiul sirian, efectele crizei de imigranți și viitorul omenirii. Faris, care a petrecut opt zile în spațiu pentru cercetare științifică, și-a asumat în acest proiect, rolul personajului Yoda.

Fostul erou sirian pare să se potrivească acestui rol, deoarece a trecut atât prin experiența îngrozitoare din Siria (teritoriile țării au fost asaltate de mai multe grupări militante în timpul războiului civil de cinci ani) și libertatea spațiului (care nu este supusă niciunui drept de suveranitate).

„Scopul meu era să protejez cerurile țării mele, nu să omor oameni", îi spune el lui Altindere.

În 2011, când a început răscoala siriană, Faris era general maior în Forțele Aeriene Siriene, dar a părăsit țara în semn de protest, după ce forțele guvernului Assad au recurs la violență împotriva protestatarilor.

„Am venit în Turcia ca să-mi exprim sentimentele și să lupt împotriva nedreptății și tiraniei din țara mea și să-mi ajut compatrioții sirieni. Eu cred că libertatea de exprimare este mai puternică decât tunurile și gloanțele."

Călătoria astronautului către granița cu Turcia a fost una dificilă: ca un dezertor sirian de rang înalt, era urmărit cu atenție și a trebuit să-i ducă discret pe soția și copii săi la o mașină, să conducă spre granița cu Turcia și să treacă ilegal, sărind sârma ghimpată în orașul Kilis, unde agenți ai biroului de informații secrete din Turcia l-au ridicat și l-au interogat. Până la urmă, a ajuns în Istanbul.

„Noi, sirienii, suntem fiii civilizației, ai istoriei."

Pentru Altindere, asta reprezintă mai mult începutul, decât sfârșitul poveștii lui Faris. Aici, artistul a explorat legenda astronautului, dar nu din prisma unui călător în spațiu, ci a unui refugiat.

Într-o manieră cât se poate de serioasă, artistul organizează o investigație științifică în jurul ideii că refugiații sirieni pot călători pe Marte și pot pune bazele unei civilizații, la fel cum au făcut pe Pământ, cu secole în urmă. În contrast cu felul în care sunt portretizați în media occidentală, ca un grup de oameni triști, neajutorați și melancolici, Altindere vizualizează refugiații sirieni ca salvatorii umanității.

Muhammed Ahmed Faris cu prieteni I (2016)

Din partea artistului și Galeriei PİLOT, Istanbul. Halil Altındere

El susține proiectul prin interviuri cu personalul NASA (Umut Yildiz și Alper Aydemir, de la NASA Jet Propulsion Laboratory), un avocat al aviației și un arhitect turc, care imaginează colectiv detaliile unei colonii pe Marte de refugiați.

„Noi, sirienii, suntem fiii civilizației, ai istoriei", spune Faris în videoclip. „Noi am construit civilizația omenirii, acum zece mii de ani. Noi am oferit umanității primul alfabet, primele sisteme agricole și primele tehnici de minerit... Noi vom reconstrui Siria și putem chiar să reconstruim toate planetele din Sistemul Solar."

Sirienii au fost primii care au prelucrat fierul pe Pământ, declară Faris, deci un nou val de refugiați sirieni poate face același lucru pe Marte. „E demonstrat științific că Marte este bogată în fier. Vom construi acolo și eu voi merge cu ei pe Marte, unde o să găsim libertate și siguranță."

Aparent, Marte este cel mai bun candidat pentru o colonie siriană: nu este extrem de cald, poate fi chiar și locuită, iar tot pământul e gratuit. Singura problemă cu proiectul de colonizare al planetei Marte, este faptul că durează în jur de un an să ajungi acolo și transportul de materiale este incredibil de costisitor. Soluția pe care o sugerează cei intervievați de Altindere, este de a transporta imprimante 3D, care să construiască totul direct pe Marte.

Expoziția „Space Refugee

Din partea artistului și Galeriei PİLOT, Istanbul. Halil Altındere

Altindere oferă o experiență a acestei noi lumi, prin intermediul realității virtuale. „Călătorie pe Marte", un video cu o perspectivă 360, care acompaniază filmul principal, permite vizitatorilor să facă un tur al coloniei pe Marte, cu ajutorul ochelarilor de realitate virtuală. Colonia imaginară seamănă cu peșterile subterane din Cappadocia, Turcia.

„Am vrut ca spectatorii să empatizeze cu refugiații spațiali", mi-a spus Altindere. Mulți oameni au perceput povestea lui Faris ca ficțiune, iar acest răspuns l-a determinat pe Altindere să ofere o realitate virtuală, pentru a arăta spectatorilor și implicațiile mai întunecate ale proiectului. Cu ochelarii porniți, spectatorul e forțat să meargă alături de Faris și alți trei tineri sirieni, într-o plimbare pe noul pământ.

„Țările civilizate fug de realitățile pregnante. În acest proiect, nu există altă cale decât să le confrunți", mi-a spus Altindere în timp ce vizionam „Space Refugee", pe laptopul din studio-ul său. „Dacă nicio țară nu-i vrea, atunci de ce nu-i trimitem pe refugiații lumii direct pe Marte? Asta e realitatea cu care se confruntă lumea aici."

Este o întrebare înfiorătoare, una care e greu de ignorat în timp ce lumea conștientizează multitudinea de orori din orașul Alep.

Din când în când, proiectul lui Altindere flirtează cu vremuri pline de umor și situații total ireale, dar la bază, este o declarație extrem de serioasă. Este o versiune modernă a propunerii Swift, cu o vanitate la fel de condamnabilă.

Cel mai probabil, exodul imaginar pe Marte, va fi bine primit de mulți politicieni europeni, care sunt nerăbdători să scape de sirieni din țările lor. Poate fi primit la fel de bine chiar și de refugiați.

Într-un moment al filmului, Faris îi roagă pe compatrioții sirieni să aibă răbdare înainte să reconstituie toate nedreptățile lumii: „Nu există libertate pe Pământ, nu există demnitate pentru oameni... Un bărbat mereu va tânji după țara natală și ne vom întoarce în țara noastră după voia lui Dumnezeu."

Kaya Genc este un eseist din Istanbul. El este autorul cărții „Unde the Shadow: Rage and Revolution în Modern Turkey" (I.B. Tauris).

Copertă: Halil Altindere

Traducere: Diana Pintilie

Citește mai multe despre refugiații sirieni:
Ne-am întâlnit cu refugiații sirieni persecutați de guvernul Egiptului
Dărâmarea granițelor: refugiații din Europa - partea 1
Refugiații sirieni mor de frig din cauza iernii

Tagged:
nasa
Siria
Marte
Turcia
refugiati
realitate virtuala
program spatial
Altindere
proiect
colonie refugiati
colonizare Marte
astronaut sirian
Faris
Space Refugees