Românul care a reinventat jocul tău de cărţi favorit din anii ‘90

Dacă ai trăit în anii ‘90, mai mult ca sigur îţi aduci aminte de perioada în care jucai Mafia cu colegii de liceu sau de facultate. Exact de experienţele alea şi-a adus aminte şi Daniel Strugariu, un art director la 30 de ani care a reinventat jocul MAFIA, cu o notă personală și niște personaje inedite, reprezentative pentru rolurile din jocul clasic.

Toată ideea lui Daniel a pornit de la faptul că simplele cărţi de poker nu reuşesc să descrie în mod corect „pocitaniile” în care se transformă oamenii în timpul jocului. Timp de un an de zile, în momentele de pauză sau în weekend-uri, a desenat pe laptop propria lui versiune ale personajelor, de la killeri la cetăţeni simpli, într-un mod în care acestea să fie cât mai apropiate de adevărata personalitate a acestora.

Am vorbit cu Daniel ca să aflu cum crede că va fi primit acest remake după unul din jocurile care ne-a marcat adolescența.

VICE: Cum a fost prima dată când ai jucat Mafia?
Daniel Strugariu: L-am jucat destul de târziu, la niște prieteni din București, adică nu am chiar vreo nostalgie faţă de el, pentru că nu l-am jucat în liceu sau în facultate, ci după. M-a cam speriat jocul la început, pentru că nu sunt cel mai extrovertit om şi am zis că nu pot să mă bag într-un joc din ăsta în care sunt pus în situaţia în care să mint oamenii. Mi-am dat seama cum erau prietenii mei pe jocul ăsta. Deveniseră, practic, cu totul alţi oameni, mult mai dubioşi decât îi ştiam eu până atunci.

Crezi că jocul ăsta îți schimbă mentalitatea despre viață?
Absolut! Te schimbi, pentru că trebuie să joci un rol cu orice preț, fără cale de întoarcere şi trebuie să duci jocul mai departe. Tensiunea asta poate duce, de multe ori, chiar la conflicte de mai multe feluri. Am auzit chiar de despărţiri de cupluri şi chestii de genul ăsta. Cred că aici e vorba de fiecare om în parte, de cât e fiecare dispus să se ducă în tot felul de zone, ca personalitate.

Ai vreo amintire preferată legată de acest joc?
Pentru că nu sunt cea mai extrovertita persoană, am evitat, de foarte multe ori să joc activ acest joc. De fiecare dată când începea jocul, eu mă puneam povestitor pentru că e fascinant să vezi dedesubturile jocului, mai ales când cunoşti oamenii de la masă. Vezi lucruri pe care nu le ştie nimeni, vezi cum reacţionează când sunt puşi sub presiune sau când sunt atacaţi.

Azi noapte a fost prima dată când am ales alt rol în afară de cel de povestitor. Am fost criminal şi chiar am câştigat. A fost foarte greu pentru mine şi am avut nişte emoţii incredibile, transpiraţii şi bătăi de inimă.

În general, celelalte cărţi te pun într-o postură ofensivă, pentru că trebuie să-l găseşti pe criminal, iar cartea criminalului e un fel de defensivă pe care trebuie să ştii să o negociezi, astfel încât să nu pară defensivă.

Ai vreo strategie anume pe care te bazezi atunci când joci?
Cea mai bună strategie pe care am auzit-o de la prieteni, până acum, e să crezi cu tărie că eşti cetăţean şi om bun. Dacă te păcăleşti mental că eşti bun, nu o să te dai de gol.

Aici, spre deosebire de poker, poţi fi atacat mult mai des, poţi să fii surprins în orice fel de situaţie şi să primeşti tot felul de întrebări. Chiar pornind de la întrebarea despre ce ai mâncat de dimineaţă poate să te dea de gol.

Jocul Mafia te seacă de orice fel de energie, din punctul meu de vedere. Dacă joci vreo patru ore fără să te oprești, trebuie să dormi o zi întreagă sau ceva de genul. Mai ales că nu prea poţi să stai relaxat, doar dacă nu te implici sau prinzi doar cărţi de cetăţean.

Cum crezi că vor reacționa oamenii la remake?
Mai mult ca sigur că nu o să placă copiilor mai mici sau mamelor cu copii, dar cred că oricum jocul nu e destinat pentru genul ăla de public. Îl văd că pe un joc pentru cei de peste 30 de ani, care au mai jucat şi înainte şi îşi vor aduce aminte cu nostalgie de perioada aia.

Cât de bine crezi că este ilustrată societatea românească prin jocul tău?
Ideea e că sunt lucruri pe care le găseşti în orice fel de societate. Probabil treaba asta de cârdăşie, alianţe care se crează între anumite personaje, faptul că există nişte elite, cei care se adună ca să-i prostească pe cei mici. Pe de altă parte, nici în cetăţeni nu ai încredere, de aia nu sunt reprezentaţi ca fiind inocenţi. Fiecare personaj are ceva dubios, care te pune pe gânduri şi îţi dai seama că nu e chiar nevinovat.

O să poți să găsești câteva exemplare din proiectul lui Daniel la Romanian Design Week, între 19 și 27 mai. Încă se mai hotărăște când va urma lansarea oficială, după ce vede reacțiile publicului. Momentan este în negociere prețul, dar oscilează în jur de 30-40 de lei pachetul.