Toate vorbele de duh ale noului premier al României, Ludovic Orban, zis Șică

La început a fost porecla. Pasiunea pentru chitară i-a adus proaspătului premier Ludovic Orban un nickname frivol: Șică Mandolină. „Așa mi-au spus cei din familie până în prima parte a facultății“, a povestit liderul PNL.

Explicația poreclei ține de etnie. Orban are tată maghiar și mama româncă. În limba maghiară, Ludovic se traduce prin Lajos. Iar de la asta la românescul Laioșică n-a mai fost decât un sufix. „Pur și simplu vine de la Lajos, Laioșică“, a explicat succint Orban. Ludovic, Lajos, Laioșică, Șică.

În el există o dualitate aproape tragică: cântă la mandolină de mic, dar a făcut construcții. I-a plăcut să cânte, dar a ajuns s-o facă pe scena politică, de unde s-au auzit triluri din „Trec batalioane române carpații”, „Cântă cucu-n Bucovina” și versuri precum „Vai mândruță cum te-aș bate”, dedicate colegei lui de partid, Raluca Turcan, care a fost foarte impresionată:

Orban este mare dansator, nu se expune prea des, dar când se activează devine folclor urban. Ca în acest clip, a cărui piesă originală nici nu se mai știe, la câte remake-uri circulă pe net.

Sau clipul ăsta în care recunoaște practic că muzica trebuie să aibă ritm și să te atingă ca să te miști expresiv, nu contează ce gen este.

Orban iubește mult și câinii, cei mai buni prieteni ai săi în campanie electorală.

În ciuda acestui suflet sensibil de artist, Orban a ajuns politician. Unul conservator, anti-PSD cu fapta, nu doar cu vorba, slobod la gură, care în urmă cu an era aproape de pușcărie, iar peste câteva zile va fi prim-ministru la Palatul Victoria. Iată de unde a plecat acest Ludovic I al României.

1992. Orban devine membru al PNL - AT (Aripa Tânără), partid format de tinerii disidenți liberali Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu și Viorel Cataramă. Sare peste etapa de lipit afișe și ajunge direct consilier local în Sectorul 3, apoi în 1.

Începutul anilor 2000. Fiii rătăcitori se întorc în istoricul PNL, iar Ludovic Orban preia șefia organizației București, cea mai importantă filială din țară. Tot atunci se coace alianța PNL-PD. Băsescu ajunge președinte și îi lasă fotoliul de primar al Capitalei lui Adriean Videanu (PD), care îl instalează pe Ludovic Orban (PNL) viceprimar.

2003. Orban se răstornă cu mașina și scapă.

2006. Dacă în urma primarului Videanu rămân bordurile, viceprimarul Orban se remarcă printr-un chef de pomină în Regie, unde petrece o seară cu studenții. Nu lipsește chitara: „Sunt student la TCM, fac șuruburi din orice. Sunt student la Agronomie, cultiv soia pe câmpie“, răsună vocea liderului PNL pe holurile căminului din Regie. Ludovic Orban este din nou Șică. Liberalul gătește cartofi prăjiți, joacă ping-pong, se bagă la un billiard. Muzică și voie bună. Studenție 2.0.

În același an, mașina în care se află este lovită de tramvai. Poliția spune că este nevinovat.

2007. În primăvară, Alianța DA, ca toate concubinajele politice din România, se rupe. PD iese de la guvernare, iar Călin Popescu Tăriceanu îl numește pe Ludovic Orban ministru al Transporturilor. La bază, Șică e inginer. A absolvit Tehnologia Construcțiilor de Mașini la Universitatea din Brașov, orașul său natal. Ca ministru al Transporturilor, nu inaugurează niciun kilometru de autostradă, așa că poți să-i urezi numai de bine în gând.

Mandatul său de ministru are totuși o legătură cu drumurile: un accident rutier pe care Orban îl provoacă în Cotroceni. Lovește ușor o tânără pe trecerea de pietoni, dar merge mai departe acasă. Abia a doua zi se prezintă la Poliție. Cu toate astea, continuă să-și conducă singur mașina – Orban are această plăcere, nu vrea să-și angajeze șofer, deși trecutul i-o cere.

2008. PNL pierde guvernarea, dar Ludovic Orban obține primul mandat de parlamentar. Îl susține pe Crin Antonescu pentru șefia PNL. Tăriceau este deja istorie. Un an mai târziu, Crin Antonescu se luptă cu Traian Băsescu și cu Mircea Geoană pentru președinția României. Ludovic Orban e unul dintre cei mai vehemenți și plastici contestatari ai lui Traian Băsescu. Un exemplu: „Am auzit că Traian Băsescu tunde berbeci. Traian Băsescu ar fi în stare să behăie, dacă oile ar avea drept de vot. Ar fi în stare să grohăie, dacă porcii ar avea drept de vot“.

2009. Deși a fost mereu anti-PSD, repulsia față de Băsescu îl face să-l susțină pe Mircea Geoană în turul doi al alegerilor prezidențiale. În campanie, face un schimb memorabil de geci cu Liviu Dragnea: liberalul îmbracă haina roșie a PSD, iar Dragnea, pe atunci șeful de campanie al lui Geoană, trage pe el fâșul galben-liberal. Degeaba. Geoană țopăie pe scenă, adoarme președinte, dar se trezește prostănac, vorba lui Iliescu.

2011. PSD și PNL pierd lupta cu Băsescu, dar rămân împreună în USL. Ludovic Orban e singurul liberal care se împotrivește cârdășiei cu social-democrații, cunoscuți azi ca ciuma roșie. „Nu cred că această alianță va avea o viață foarte lungă. Nu putem amesteca stânga cu dreapta“, spune Orban, dar nimeni nu-l ascultă. Pierde șefia organizației București din cauza opoziției la USL și ajunge la un pas să fie exclus din partid după ce îi cere demisia premierului Victor Ponta, ca urmare a scandalului de la Roșia Montană.

2013. Îl desființează din nou pe Ponta, pentru că o numește pe Laura Codruța Kovesi la șefia DNA. „Propunerea omului lui Traian Băsescu, Codruţa Kovesi, care a fost mâna dreaptă în tot sistemul ticăloşit pe care l-a pus în mişcare Traian Băsescu, pentru mine este un act inacceptabil care mă determină ca începând de astăzi să pun semn de egalitate între Victor Ponta şi Traian Băsescu", spune Ludovic Orban. Șase ani mai târziu, din postura de lider PNL, își schimbă radical discursul. „Este o victorie imensă pentru România, la care a contribuit decisiv președintele Klaus Iohannis, alături de liderii și europarlamentarii PNL care au făcut un lobby intens pentru Laura Codruța Kovesi“, spune Orban, după ce Kovesi este aleasă procuror-șef european.

2015. Orban se răstoarnă din nou cu mașina, într-o comună din județul Iași. Din nou rămâne doar cu sperietura.

2016. Ludovic se trezește candidat PNL la Primăria Capitalei. Pune mâna pe telefon și-l sună pe afaceristul Tiberiu Urdăreanu. Îi cere, direct, 50 de mii de euro pentru finanțarea campaniei electorale. Procurorii DNA intră pe fir și încropesc un dosar penal. Orban iese din cursa pentru Capitală, demisionează din conducerea PNL și așteaptă sentința fără să se victimizeze, gest rar pentru un politician.

2017-2018. Liberalul este achitat în primă instanță. Imediat este ales președinte al PNL, după ce Alina Gorghiu a dus partidul în Opoziție. Un an mai târziu este achitat definitiv.

2019. Săptămâna viitoare are șanse mari să ajungă premier, după ce, anul trecut, încă risca pușcăria.

Când nu se războiește cu PSD, Ludovic Orban face, involuntar, stand-up comedy politic. N-are umor, dar este un personaj al comicului de situație. Iată cele mai bune exemple:

La discuții cu două femei în Teleorman:

Orban: Am auzit că sunt fete frumoase aicea.
Da, dar suntem bătrâne.
Orban: Găina bătrână face supa bună.

La un miting electoral din Iași: „Alexandru Ioan Cuza, când Moş Ion Roată a venit la el şi i-a povestit plângându-se că un boier l-a scuipat pe obraz, l-a sărutat pe obraz. Îi sărut pe obraz pe toţi ieşenii care au avut curaj să iasă la luptă împotriva ciumei roşii şi să-i spună lui Dragnea că nu mai are ce să caute la putere în România“.

La un miting de campanie din 2014, Orban este MC pentru Iohannis. El întreabă, el răspunde.

- Cine tace și face?
- Iohannis!

- Cine comunică mai bine când tace decât palavragiul de Ponta când vorbește?
- Iohannis!

- Cine este generalul pentru care merită să ne sacrificăm fiecare minut, fiecare picătură de energie și fiecare strop de sudoare?
- Iohannis!

- Cine este acela care va ajunge președintele României?
- Iohannis!

Nota istoriei.

- Cine l-a desemnat premierul României?
- Iohannis.