filme seriale sf creativitate inspiratie
Chiar dacă inteligența artificială s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă, încă nu riscăm să ne îndrăgostim de un sistem de operare, așa cum a pățit personajul lui Joaquin Phoenix din filmul Her (regia . Screenshot din film
Filme

Filmele și seriale SF care au prevăzut viitorul

Indiferent dacă și-au propus sau nu să prezică viitorul, oamenii care au făcut filmele și serialele astea au cam nimerit-o.
VICE România
Bucharest, RO

Când vine vorba de inspirație cel mai des se spune că poate veni oricând, doar să fii deschis oportunităților. Prin seria Expresii ale creativității și inspirației îți prezentăm poveștile celor care te cuceresc prin creativitatea lor.

Publicitate

Se spune că primul roman științifico-fantastic datează încă din 1616, iar de atunci omenirea a tot continuat să-și imagineze cum ar putea arăta viitorul, prin literatură sau, mai târziu, prin cinema. 

Mai ales odată cu dezvoltarea unor tehnologii ca CGI, filmele și serialele au reușit să arate viitorul într-un mod care să pară îndeajuns de credibil încât să nu tratezi ce vezi pe ecran ca pe o fantezie totală, dar destul de departe de realitatea ta încât să te minți că așa ceva n-o să ți se întâmple ție. Cel puțin nu prea curând.

De multe ori, cărțile sau filmele SF reflectă mai degrabă realitățile vremurilor în care au fost concepute, alteori sunt doar niște fantezii care să te mai scoată din viața de zi cu zi. Dar uneori, reușesc să anticipeze viitorul cu o precizie aproape înfricoșătoare.

Years and Years (regia Russel T Davis, 2019)

Cu un an înainte de Brexit, acest serial distopic cu iz de Black Mirror a prevestit rezultatul votului britanicilor, dar și ascensiunea tot mai puternică a extremei drepte în țări despre care ai fi crezut că sunt în afara pericolului de a fi controlate de niște politicieni populiști – vezi și alegerea lui Donald Trump în SUA, din 2016. Serialul îți prezintă viața unei familii din Marea Britanie din 2019 până în 2034 – o parte dintre lucrurile pe care le vezi aici s-au întâmplat deja, iar despre celelalte nu poți decât să speri că nu se vor întâmpla niciodată.

Publicitate

Minority Report (regia Steven Spielberg, 2002)

Minority Report, adaptat după o scriere de Philip K Dick, îți prezintă un viitor în care poliția poate să aresteze criminalii înainte să comită fapta. Sigur, partea asta nu s-a întâmplat în realitate, dar destule elemente din filme pot fi întâlnite în mod curent, de la tablete la casele smart care pot fi controlate prin comandă vocală sau mașinile autonome care pot fi conduse fără șofer, care vor deveni în curând realitate.

Spielberg a declarat într-un interviu că, pentru a crea universul filmului, s-a consultat cu o echipă formată din oameni de știință, filosofi, artiști și arhitecți: „Am vrut ca toate jucăriile astea să devină realitate într-o zi”. Ei bine, asta s-a întâmplat probabil mai devreme decât și-ar fi imaginat.

A Scanner Darkly (r. Richard Linklater, 2006)

20 la sută din întreaga populație a Statelor Unite e dependență de Substanța D, un halucinogen puternic, așa că Guvernul dezvoltă un sistem de supraveghere care îmbină tehnologia cu o serie de agenți undercover și informatori. Da, sună fix ca celebrul „War on Drugs” declarat de Nixon în anii ‘70 și care și-a dovedit în timp ineficacitatea, deși există în continuare state, cum e și România, care cred că pot să trateze cu poliția o problemă de sănătate națională. Dacă vrei să vezi cum ar putea arăta viitorul nostru într-un film de animație ale cărui personaje au vocile lui Keanu Reeves, Robert Downey Jr. sau Winona Ryder, vizionează cu încredere.

Publicitate

Contagion (r. Steven Soderbergh, 2011)

În Contagion, un virus care se transmite extrem de ușor contaminează o mare parte din populația lumii și omoară peste 26 de milioane de oameni până când oamenii de știință reușesc să vină cu un vaccin. Unde ai mai auzit asta? Exact. La începutul pandemiei de coronavirus din 2011, filmul lui Steven Soderbergh a cunoscut un nou vârf de popularitate, deși asemănările dintre scenariu și realitatea momentului erau la tot pasul, de la detaliile legate de originile și modul de transmitere al virusului la conceptele de distanțare socială. Poate dacă mai multă lume ar fi văzut filmul nu ne-am mai fi înghesuit la coadă la făină.

Network (regia John Schlessinger, 1976)

Okay, ăsta nu e cu adevărat un film SF, dar la vremea respectivă premisa părea extrem de îndepărtată de realitate: un prezentator de știri veteran află că va fi dat afară, așa că în următoarea sa emisiune pe post anunță că se va sinucide în direct. Producătorii decid apoi să nu-l mai concedieze, dar nu pentru că și-ar fi făcut griji pentru sănătatea lui mintală, ci pentru că și-au dat seama că pot face rating din asta. Așadar, ceva SF pentru anii ‘80, dar care nu mai șochează pe nimeni acum, când orice e posibil în lumea tabloidă. Ca să nu mai vorbim de OTV.

You’ve Got Mail (regia Nora Ephron, 1998)

Sunt slabe șanse să nu fi intrat niciodată pe o aplicație de dating online – dacă nu ca să-ți găsești jumătatea, măcar ca să vezi cum e. O statistică recentă a arătat că în 2021 peste 323 de milioane de persoane din întreaga lume s-au folosit de astfel de platforme pentru a cunoaște oameni noi. Ei bine, în 1998, nici nu se punea problema de așa ceva, tocmai de aia comedia romantică cu Tom Hanks și Meg Ryan, doi oameni care se urăsc în viața reală, dar încep să se îndrăgostească în anonimitatea internetului pe dial-up, a prevăzut felul în care oamenii o să ajungă să interacționeze în viitor.

Publicitate

Eternal Sunshine of the Spotless Mind (regia Michel Gondry, 2004)

Te-ntrebi, probabil, ce caută în lista asta un film în care personajele își pot șterge, voluntar, amintirile pe care le au cu alte persoane. Parcă n-ai auzit pe nimeni care să-și fi șters din memorie certurile profului de mate din generală, nu-i așa? Sigur, tehnologia încă nu a evoluat până la nivelul descris în Eternal Sunshine of the Spotless Mind, dar încă din 2015 cercetătorii au descoperit moduri prin care pot altera memoria șoarecilor. American Psychological Association a anunțat că nu mai e mult până la posibilitatea de a șterge bucăți din memoria celor care se confruntă cu stres post-traumatic, de exemplu.

Her (regia Spike Jonze, 2013)

Zilele astea, toată lumea vorbește despre ChatGPT și cât de avansată a ajuns inteligența artificială, dar acum zece ani nu prea am fi visat la asta. Ce-i drept, încă n-a ajuns la nivelul din Her. În filmul din 2013, scriitorul introvertit jucat de Joaquin Phoenix ajunge chiar să se îndrăgostească de sistemul de operare avansat, a cărui inteligență artificială a depășit-o de mult pe cea umană. Până la urmă, poate e mai bine să păstrăm o relație platonică cu Siri și Alexa.

Tagged:Seriale