Cum a fost la protestul de ieri anti-PSD și Băsescu, care vor să legalizeze corupția (iarăși)

Eram cu Constituția în mână când a venit știrea ieri, la ONG-ul ăla de care probabil ai mai auzit, Funky Citizens. Corectam împreună cu o colegă varianta de tipar dintr-o Constituție prietenoasă pentru elevi, explicată și ilustrată fain, menită să-i facă pe cei mici să înțeleagă cum funcționează statul în care trăim, care-i treaba cu legea fundamentală și ce face fiecare instituție.

Citesc știrea. Băăăă, Comisia juridică din Senat a votat grațierea faptelor de corupție - luare de mită, dare de mită, trafic de influență. Recunosc că, după spectaculosul sezon 1 al protestelor, mă așteptam să se liniștească. Dar ei Batman, Batman, hai să facem legi pentru popor, da' poporul suntem noi. Deci legea a intrat pe traseul constituțional al aprobării, nu „noaptea ca hoții, ci „ziua ca mafioții", cum bine ziceau sloganurile în piață.

Că-n piață am ajuns, sorbind cu draci dintr-o cafea și visând la patul de acasă. Facebook-ul explodase, lumea-și băga și-și scotea în clasicul #muiepsd și încerca să se decidă unde naiba protestăm: la guvern sau la parlament. Sens avea la Parlament că acolo a dat PSD-ul cu aprobările, dar mai sunt zile, așă că s-a început în locul tradițional: Piața Victoriei.

Au fost în jur de o mie, poate chiar 1 500 de oameni. Alte estimări au arătat chiar și două mii, dar nu știu cât de umflate au fost sau nu cifrele astea. Cert este că protestul a început în scuarul central, care era transformat într-un țarc cu garduri de la jandarmerie, iar o parte s-a mutat în fața guvernului, cu bannere mari, reciclate probabil de data trecută. Deși circulația nu s-a oprit în Piața Victoriei, am observat că traseul autobuzului 300 a fost deviat cu totul din Piață, de parcă s-ar fi așteptat ca românii să iasă-n stradă cam ca la minus zece grade, în februarie.

N-a fost cazul (încă).

Pancarte au fost mai puține că veneau oamenii de la birou, scoși din Excel în piață, nervoși probabil, ca mine, că nu dorm, nu merg la teatru, nu fac sex, nu se joacă cu câinele sau nu se uită la Antena 3. Nu, asta nu. Uite, Alex, un tip care era în piață cu copilul, avea în plan să joace Dixit cu prietenii. Dar e aici pentru ca „ăsta micu' să nu învețe că e ok cu furatul, că și așa are tendințe cu șparlitul dulciurilor din dulap și al tabletei, când nu-l vede nimeni".

Cu Dragnea nu m-am întâlnit, surprinzător, deși a declarat ca un floricel că e împotriva proiectului de lege. Emoționant, boss, te aștept în piață data viitoare.

Cred că cel mai bine rezumă starea de aseară afișul cu „Serios?". Pe bune, voi chiar faceți asta? Dar, cum tu, ca om de rând, n-ai cum să înțelegi nesimțirea intergalactică a aleșilor, nu-ți rămâne decât să pleci naibii la corporație cu pantofi comozi, că nu știi pe la ce protest ajungi seara.

De ce au ieșit oamenii în stradă? Radu Atanasiu, cu care m-am întâlnit acolo, spune că democrația nu se face o dată la patru ani.

Și Elena Calistru, de la Funky Citizens, îmi explică de ce a ieșit în stradă, la primul protest (mai mare) din primavara asta care, însă, nu pare să fie și ultimul. Astăzi continuă dezbaterile în Senat, pe Legea grațierii și amendamentele depuse de Șerban Nicolae și susținute de (fostul și unicul) președinte al românilor, Traian Băsescu.

Oameni ca Elena au ieșit în stradă, deși Șerban Nicoale nu se poate abține când vine vorba de protestatari: „Îmi dau seama că e vorba de oameni neinformaţi sau care au o plăcere de a fi manipulaţi". Preşedintele Comisiei juridice este același care spunea, la protestele din februarie, că lanterna consumă minute. Cetățenii au venit și de data asta înarmați cu lanterne de telefon, să se mire Ion Cristoiu de mâna care i-a plătit.

În fine, mesajul de aseară a fost unul simplu: „Nu scăpați". Soros încă are bani și v-ați uitat pe geam? E aproape vară.