Cum poți folosi stelele ca să afli data unui poem de 2500 de ani

Oamenii de știință de la Universitatea Texas din Arlington s-au folosit de detalii dintr-o poezie antică și un software sofisticat din astronomie ca să aproximeze data la care a fost scris poemul.

În 570 î.Hr., poeta greacă Sappho a descris cerul din insula Lesbos în „Poemul de la miezul nopții". Tradusă în anii 1800 de Henry Thornton Wharton, versurile lui Sappho schițează portretul singurătății surprinsă în mișcarea corpurilor cerești:

Luna a apărut
Și Pleiadele;
E miezul nopții,
Timpul trece,
Iar eu dorm singură.

După cum apare în Journal of Astronomical History and Heritage, autorii studiului, Manfred Cuntz, Levent Gurdemir și Martin George, au zis că, datorită faptului că meditația tăcută a lui Sappho „reprezintă un prim exemplu al modului în care poezia antică și astronomia se îmbină", ea oferă „posibilitatea marcării datei când a fost creată."

După ce au analizat mai multe traduceri, oamenii de știință s-au concentrat pe faptul că Sappho a folosit Pleiadele - a.k.a Cele Șapte Surori - despre care au spus că e „interesant", pentru că acea constelație are „importanță mitologică, culturală și astronomică".

Cheia pentru găsirea datei „Poemului de la Miezul Nopții", cercetătorii au scris că a fost „versul care indica cum la miezul nopții apar Pleiadele, deși nu știm anul în care a fost făcută observația asta." Din punctul ăsta, s-au folosit de alte date, ca anul în care e posibil să fi murit Sappho, 570 î. Hr, coordonatele de pe hartă ale orașului în care cel mai probabil era atunci și felul în care grecii măsurau orele în perioada lui Sappho.

Au băgat toate informațiile într-un program de astronomie sofisticat numit Starry Night ca să încerce să afle concret când Pleiadele dispăreau de pe cer la miezul nopții în vremea lui Sappho. După care au folosit Planetariul Universității ca să recreeze cerul pe care l-ar fi văzut Sappho din patul ei gol. Care e data la care a fost creată poezia? Software-ul Starry Night a determinat că undeva între 25 ianuarie și 31 martie, 570 î.Hr, Sappho a privit cerul și a scris poezia tristă. După cum a zis cercetătorul Manfred Cuntz, „au reușit să poziționeze clar data poemului undeva între mijlocul iernii și începutul primăverii."

Cuntz a insistat în comunicatul despre descoperirea de la Universitatea Texas că Sappho „ar trebui să fie considerată un sprijin pentru începuturile astronomiei grecești precum și pentru societatea grecească."

Decanul UTA de la Colegiul pentru Știință a scos în evidență detaliul cel mai important. Studiul a „distrus zidul tradițional între știință și artele liberale", a zis decanul Morteza Khaledi, „prin folosirea tehnologiei de înaltă precizie pentru a data corect o poezie antică".

Pare să fie o combinație elegantă de discipline pe care o minte excepțională ca Sappho chiar ar aprecia-o.

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre stele:
Una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer
Un om de ştiinţă a transformat vibraţiile unei stele într-o melodie
Colajele astea cu stele și floarea soarelui te învață anatomia umană