Cum s-au dus trei milioane de euro pe o campanie care-ți zice că bătrânii români sunt șomeri

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a cheltuit aproape trei milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană, pentru o campanie de conștientizare a necesității îmbătrânirii active, derulată pe tv-uri și în presa scrisă. O campanie de conștientizare este, prin definiție, greu măsurabilă și subiectivă, pentru că vizează schimbarea unei mentalități sau a unei percepții generale în rândul populației cu privire la o temă anume, iar o acțiune lipsită de continuitate nu poate schimba cultura de recrutare în rândul angajatorilor.

Președinta ANOFM, Cristiana Barbu, a decis cheltuieli inutile, de sute de mii de euro. În cadrul acelui proiect, Agenția a distribuit milioane de broșuri în self-service-urile agențiilor de profil din țară și au fost alocate salarii uriașe angajaților celor doi parteneri de proiect, pentru a produce câteva spoturi video și un film de scurtmetraj, de o calitate discutabilă.

Cristiana Barbu este mama fostei deputate Cătălina Ștefănescu și a fost repusă în funcție de premierul Grindeanu, la începutul anului, în locul celui numit în funcție, în luna august 2016, de Guvernul Cioloș. Ea mai ocupase aceeași poziție și în perioada 2012-2016. Fostul ministru al Muncii, Dragoș Pâslaru, a încercat să schimbe mecanismul de numire în această funcție, ca să depolitizeze instituția.

Cu aceleași firme partenere, S.C. Rusu& Bortun SRL și S.C.System&Network Solution SRL, Agenția mai cheltuise, între 2009-2011, aproape 2,3 milioane de euro, pentru o campanie asemănătoare, tot de conștientizare, care viza tinerii fără un loc de muncă. Parteneri selectați prin procedură, respectând legislația, a precizat ANOFM.

Tinerii și vârstnicii sunt considerați grupuri vulnerabile în problematica muncii și de ce să nu cheltuiești milioane de euro care vizează tema, dar care nu implică niște acțiuni concrete, care să schimbe ceva în mod real, pentru aceste categorii de populație? Așa cum se cheltuiesc milioane de euro pentru conferințe despre săraci, fără însă ca banii ăia să meargă direct către săraci, tot așa, s-au cheltuit milioane de euro pe conferințe, broșuri, mape, pixuri, spoturi și filme scurte, cursuri, deplasări, studii și cercetări sociologice pe care apoi nu le mai folosește nimeni, pentru a face conștientizare pe niște teme mai sensibile pentru societatea noastră.

Angajatorii prezintă reticență în a angaja tineri fără experiență sau vârstnici aproape de pensionare, asta e o realitate. E nevoie de conștientizare, dar orice campanie de tipul ăsta trebuie făcută cu cap (și cu rezultate), nu doar pentru a bifa banii de la UE.

După evaluarile Agenției, campania despre tineri a fost considerată așa un mare succes, încât au cerut bani la UE pentru a fi dedicată una și pentru vârstnicii în căutarea unui loc de muncă. Alții bani, alte distracții, conferințe și dezbateri. Cu aprobarea Uniunii Europene, desigur.

Campania despre tinerii șomeri s-a numit „Muncești", a avut și un site în care ai fi putut găsi tot ce a realizat Agenția, în schimbul celor două milioane de euro cheltuite, numai că – surpriză!- este inactiv. Într-un comunicat de la acea vreme scria:

Cea despre vârstnici s-a numit „Fii activ la orice vârstă'', iar pe site-ul respectiv, încă activ, poți găsi tot rodul muncii lor. Bine, trebuie să scrollezi ca să treci de primul ecran care te păcălește că ar fi o eroare pe site.

Am început să mă uit pe site și, cu bugetul detaliat în față, ajuns în posesia mea pe surse, îți voi explica de ce s-au dus pe apa Sâmbetei aproape trei milioane de euro, mai exact: 13 298 457 de lei.

Printre argumentele invocate de către ANOFM pentru a justifica necesitatea alocării acestor bani pentru proiect, Agenția susținea că „România este este unul din cele două state membre care nu a luat încă nicio decizie în sensul egalizării vârstei de pensionare pentru femei și bărbați'', iar campania aceasta ar fi atins și tema menționată. Fals. La o simplă căutare pe Google, am găsit un document oficial, pe site-ul Ministerului Muncii, care susține contrariul:

Acel proiect de lege a și fost aprobat în Parlament, în timp ce Agenția implementa campania, adică în anul 2015.

Unul dintre obiectivele campaniei a fost realizarea unor broșuri, niște materiale de tipul „cum să" care ar fi fost necesare dezvoltarii serviciilor de tip self-service, astfel încât, susține ANOFM, într-un răspuns oficial, „instituțiile SPO să poată aloca timpul necesar oferirii de asistență personalizată și individualizată persoanelor vulnerabile''.

Broșurile astea pe care le găsești în format electronic aici, despre care nu știm dacă au fost de folos șomerilor care au vizitat punctele de lucru ale Agenției, dacă au fost citite sau aruncate la coșul de gunoi, au costat, doar pentru tipărirea și transportul lor, 644 000 euro, potrivit documentelor financiare.

Mai mult, pentru conținutul lor, agenția de publicitate Rusu&Borțun a plătit munca de copywriter cu 45 360 lei, în patru luni, adică zece mii de euro. Cinci dintre broșurile respective au avut conținut identic cu cele din campania precendentă, cea dedicată tinerilor, realizate de aceeași agenție și plătite cu alți bani. În acea campanie, alte 1 200 000 de astfel de broșuri au fost distribuite în punctele de self-service-uri. Cum poți evalua eficiența lor? Câți șomeri și-au completat CV-urile citind acele broșuri? Imposibil de răspuns.

Iar investiția nu s-a oprit aici: s-au mai cheltuiți alți 67 2000 euro (302 436 lei) pentru achiziționarea a 271 suporți metalice pe care să fie așezate broșurile respective.

Firma de tipografie care a câștigat licitația este SC Tipografie Prod Com SRL, o firmă gorjeană apropiată liderilor PSD locali, cea care a tipărit și buletinele de vot, pentru alegerile locale de anul trecut.

Agenția susține că aceste broșuri distribuite efemer au fost eficiente, întrucât ar fi diminuat volumul de muncă al angajaților SPO, supraaglomerați, care, astfel, s-ar fi putut concentra în a oferi servicii personalizate șomerilor. Totuși, măsurile astea trecătoare nu pot rezolva o problemă de fond. Pentru eficientizarea muncii personalului SPO, Agenția a mai implementat un proiect UE dedicat angajaților, în valoare de 20 055 000 lei. Și în acel proiect, angajații au învățat, cel puțin teoretic, să comunice mai eficient cu șomerii care calcă pragul instituției.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, majoritatea șomerilor provin din mediul rural.

În ce sat se angajează un șofer depunând o scrisoare de intenție la o firmă?

O altă acțiune principală a proiectului a fost crearea unui film de scurtmetraj, de 15 minute, care a fost distribuit în zece mii de exemplare, împreună cu ziarul Click. Câți români au vizonat acest film? Nu știe nimeni..

Pentru producerea acestui scurtmetraj documentar, Agenția a plătit, din bani UE, 396 800 lei (care ar în jur de 88 000 euro), iar pachetul a inclus: casting, întâlnire pre-productie (PPM), producție, post-producție, sincronizarea dialogurilor, integrarea efectelor de sunet, integrarea elementelor de identitate vizuală, corecții de culoare și de compoziție, transferul online, furnizare coloana sonoră împreună cu drepturile de autor.

Separat, au fost salariile: scenaristul a fost plătit cu 8 800 euro, producătorul 5 000 euro, iar regizorul cu 22 600 euro, potrivit evidențelor contabile.

Clipul are, pe YouTube, 270 de afișări la ora aceasta, deși proiectul a alocat un buget substanțial promovării acestei campanii și în spațiul virtual. Printre cei 105 experți implicați în campanie, a exista unul intitulat '„expert social media'', care a fost plătit, pentru 14 luni de muncă, cu 146.776 lei, adică cu vreo 32 000 euro.

Am întrebat câțiva specialiști din industria filmului și publicității și toți, sub protecția anonimatului, mi-au declarat că s-a cheltuit enorm pentru acest filmuleț.

Am vorbit și cu Bogdan Olteanu, responsabilul financiar al firmei Rusu&Bortun, de ce a costat atât de mult acest film, dar nu a putut să-mi dea un răspuns lămuritor: „Cine stabilește care sunt prețurile? Asta e piața, atât au fost costurile'', mi-a declarat el.

Pe lângă asta, campania respectivă a mai însemnat și difuzarea a patru spoturi pe tv.

Producția a patru spoturi video, de 30 de secunde, cu câte doua variante fiecare (Spot angajatori V1, Spot angajatori V2, Spot angajati V1, Spot angajati V2) a costat 188 480 lei, adică în jur de 42 000 de euro. Copywriterul agenției a încasat 7 500 euro, iar regizorul clipurilor, pentru care ar fi muncit cinci luni - 17 700 euro.

Banii alocați pentru cumpărarea spațiului media pentru spoturile audio, video, pentru ad-uri în presa scrisă și pentru distribuție DVD film scurtmetraj au fost în total de 2 502 940 lei, adică de 550 000 euro. Iar spoturile respective au fost difuzate pe Antena 1, Antena 3 și TVR.

Din bugetul alocat proiectului, 25,33% au reprezentat salariile echipei de implementare, formată din angajații Agenției și cei doi parteneri, un total de 105 experți. Salariile nu au fost deloc mici, după cum arată bilanțul. De pildă, cei doi coordonatori de proiect, din partea celor doi parteneri, au câștigat fiecare 80 000 euro, într-un an și jumătate, cât a durat proiectul.

Ambele firme și-au închiriat sedii, în cele 18 luni de proiect, ale căror costuri au fost de 81 000 de lei.

Cafelele, conferințele, seminariile, cazările în Brașov, pișcoturile, laptopurile, au fost alți bani, alte distracții.

Să tot îi înveți pe români să nu discrimineze vârstnicii, dacă îți intră în cont atâția bani!