Sănătate

Zece întrebări despre coronavirus la care răspunde un medic de la „Matei Balș”

Nu te mai îndopa cu vitamina C și stai cât poți de departe de alți oameni.
19 Martie 2020, 1:24pm
vitamina c, coronavirus, epidemiolog roman, tratament coronavirus
Totul despre COVID-19 care ne-a mâncat zilele și lunile în ultima vreme.

Săptămâna 16 - 22 martie o să rămână în istoria recentă drept cea în care România a intrat în stare de urgență din cauza pandemiei COVID-19. Ultima dată când a fost decretată stare de urgență a fost în timpul mineriadelor din ianuarie 1999.

În mai puțin de cinci zile, barurile și restaurantele au fost închise, iar afacerile care au putut s-au reorientat spre livrări la domiciliu. Dacia și Ford, cei mai mari doi constructori auto din țară, au anunțat că trimit angajații în șomaj tehnic. Per total, Guvernul estimează că situația afectează între cinci sute de mii și un milion de angajați. Astăzi, Ludovic Orban, premierul României, a prezentat planul Guvernului ca să salveze cât se poate economia.

Pe 19 martie, la ora 13, Grupul de Comunicare Strategică a dat cele mai noi cifre: 277 de cazuri de persoane infectate, dintre care 25 de persoane recuperate și externate. Au fost făcute 4 973 de teste. În carantină erau 3 822 de persoane, iar în izolare și monitorizare la domiciliu erau 33 709 persoane.

Virusul se numește oficial SARS-CoV-2 (severe acute respiratory syndrome coronavirus 2; în română: sindrom respirator acut sever coronavirus 2), iar boala provocată de acesta se numește COVID-19 (Corona Virus Disease 19). Mai poți vedea și virusul sub numele 2019-nCoV (Novel Coronavirus). Acel 19 e acolo, pentru că virusul a fost descoperit în decembrie 2019, iar epidemia a început în ianuarie 2020. La fel ca în cazul SARS, virusul are sursă animală și nu a fost creat în laborator, cum spune unele conspirații. În România, primul caz a fost confirmat pe 26 februarie. Deocamdată, și aceasta poate fi o doză cinică de optimism, nu avem niciun deces.

Teama acum e pentru ce urmează. În primă fază, nici Italia n-a avut număr record de cazuri și, între timp, a ajuns la peste 35 de mii de cazuri (în creștere accelerată) și aproape trei mii de decese. Nimeni nu poate ști precis ce se va întâmpla în România. Se lucrează pe baza unor scenarii activate, în funcție de numărul de persoane infectate. În prezent, suntem în scenariul 3: peste o sută de cazuri confirmate. Pentru populație asta înseamnă diverse limitări, de la adunări publice la deplasări. Aici intervine și declararea stării de urgență, anunțată de Klaus Iohannis pe 14 martie și decretată oficial pe 16 martie.

În contextul ăsta, am vorbit cu Adrian Marinescu, medic specialist boli infecțioase la Institutul „Matei Balș”, despre ce înseamnă pandemia pentru sistemul medical din România, dar și de ce unii oameni sunt ținuți în carantină, iar alții în izolare la domiciliu. Anterior discuției noastre, medicul a explicat ce fel de testare se face în România și de ce n-avem teste care dau răspunsul în zece minute.

Pe scurt, România analizează testele în laboratoare de genetică, durează mai mult, dar există o rată mai mică de răspunsuri fals negative. „Nu este un test de rutină, ci un test specializat, care se face în anumite condiții: persoana care vine dintr-o zonă de risc și prezintă simptome și contacții celor depistați pozitiv, rezultați în urma anchetei epidemiologice, plus repetarea testării la cei care au fost infectați. Testul nu este important la o persoană asimptomatică, pentru că oricum nu există tratament specific. Cel mai important este să izolez persoanele cu risc”, a detaliat acesta. Deocamdată, cele mai multe cazuri din România sunt de formă ușoară de infectare.

VICE: Ce face un medic epidemiolog și unul de boli infecțioase în situația de-acum, când avem pandemie declarată de Organizația Mondială a Sănătății și România are peste două sute de cazuri?
Adrian Marinescu: Medicul epidemiologul e cel care se ocupă de înregistrarea datelor legate de fenomen. Pe de altă parte, este cel care pune în aplicare măsurile de prevenție și urmărește, practic, felul în care se desfășoară programul pas cu pas, adică partea logistică. Partea de clinician o face medicul de boli infecțioase. El se ocupă să pună diagnosticul și să trateze pacienții.

De când numărul de cazuri a trecut de o sută, acționăm în scenariul trei. Cea mai mare schimbare e în organizare spitalelor. Practic, scenariul e dictat de numărul mai mare de pacienți și asta presupune organizare din punct de vedere medical: spitalele de boli infecțioase devin dedicate noului coronavirus. La „Matei Balș”, toți pacienții care n-au legătură sunt externați. Ce s-a schimbat deja, și înainte de numărul actual de cazuri, e în disponibilitatea personalului. Tot ce înseamnă spital de boli infecțioase are personalul sută la sută la locul de muncă. Nu se acceptă concediu de odihnă. Altfel, pentru societate în general, sunt aceleași măsuri legate de pandemie, doar că devin mai stricte în sensul izolării.

Sunt îndeajuns de mulți medici infecționiști în țară în acest moment?
Pentru momentul acesta da, dar pentru un alt moment, cu un alt număr, lucrurile se vor complica. Asta înseamnă că vom avea nevoie și de ajutor din partea medicilor care nu sunt infecționiști și din partea spitalelor care nu sunt de boli infecțioase (între timp, Spitalul Colentina e primul transformat într-unul dedicat pacienților cu COVID-19. Pacienții au început să fie externați sau transferați încă din 16 martie. La acel moment erau 380 de persoane internate. Circa trei sferturi pot fi externate în condiții de siguranță - n.r.). Asta înseamnă că va fi o împărțire a pacienților în funcție de cât de grav sunt.

Formele ușoare vor fi tratate într-un scenariu la domiciliu, în izolare, cum se întâmplă și în Italia. Formele medii probabil vor fi tratate în alte spitale și atunci spitalele mari, cu terapie intensivă, ca „Matei Balș”, vor fi dedicate formelor severe, ca să poată fi urmărită evoluția pacienților.

Când discutăm despre izolare, care-i diferența dintre carantină și izolare la domiciliu?
Pe scurt, când cineva nu se poate izola la domiciliu, că nu are unul, intră în carantină. De exemplu, o persoană care vine din străinătate și n-are o locuință în România, intră în carantină. Apoi, dacă cineva intră în țară prin partea de vest, nu va fi lăsat să se ducă la domiciliu în celălalt capăt al țării. Astfel, intră tot în carantină. În ambele situații, izolarea înseamnă izolare cu totul. N-au voie să iasă de acolo.

E de discutat pe partea de aprovizionare. Și asta înseamnă că fie sunt aprovizionați de autorități, fie, în unele situații, ar putea să se accepte comenzi online, cu respectarea unor reguli. Asta se poate schimba și în funcție de număr. Dacă e un număr foarte mare, nu poate fi asigurată aprovizionarea prin personalul DSP. Astfel, îți iei anumite măsuri când faci comandă prin curier, iar acesta trebuie să respecte niște reguli, să știe că merge la o persoană izolată. Carantina are avantajul că lucrurile sunt foarte bine stabilite.

Ce măsuri trebuie luate în cazul persoanelor vulnerabile - bătrâni, bolnavi de diverse boli etc.?
Sunt aceleași măsuri pentru noi toți. Doar că în cazul lor trebuie să fie strictețe maximă. Să nu părăsească acele zone de izolare, pentru că au un risc foarte mare în contactul cu cineva din jur. Pe scurt, să stea mai mult la domiciliu. În categoria persoanelor vulnerabile intră și fumătorii sau cei care lucrează în medii toxice. Cu siguranță îi afectează mai mult, dacă sunt infectați. Riscul de apariție a unor probleme de respirație e mult mai mare și aceștia intră, practic, la pacienți cronici. Și ei ar trebui să-și ia măsuri suplimentare de protecție.

Este adevărat că virusul are mai puține șanse de a se răspândi la temperaturi mai mari?
E o diferență mare între familia de coronavirusuri și SARS-CoV-2. Coronavirusurile sunt activate mai ușor, pe când virusul pentru COVID-19 e posibil să nu se întâmple asta. Vom ști mult mai clar în momentul în care vor crește temperaturile. Acum sunt mai multe teorii, că nu peste 20 de grade, ci că peste 30 de grade Celsius e o scădere evidentă. Cei mai mulți specialiști cred însă că nu va fi distrus de temperaturi crescute.

E posibil să fie o scădere a numărului de îmbolnăviri când e foarte cald, în iulie și august, dar e posibil să revină în toamnă. Acest lucru ține foarte mult de măsurile luate la nivel de țară, continent, glob și mai puțin de temperatură.

Dacă urc într-un lift din care tocmai a coborât o persoană infectată cu coronavirus, am șanse să-l iau și eu?
Deocamdată, vorbim clar de secreții. Și ajung la o distanță de un metru, un metru și ceva. Sunt secreții care ajung să contamineze suprafețele prin tuse, strănut sau chiar prin vorbit. Dar nu altfel. Ceea ce înseamnă că astfel de locuri extrem de circulate, cum ar fi liftul sau transportul în comun vor fi clar contaminate.

Simptomele au fost comparate cu cele ale gripei. Prin ce trece un pacient mai concret - ce resimte corpul?
Aici treburile sunt discutabile. Putem spune că seamănă cu o gripă sau o viroză. Simptomatologia e destul de largă mai ales pentru formele ușoare și medii. Când vorbim de formele severe e mai simplu de pus diagnosticul pentru că e vorba de o pneumonie severă, de deficiență respiratorie, și cumva ne putem orienta mai ușor. În formele ușoare, e mult mai greu.

De ce copiii par să prezinte o rezistență mai ridicată în fața acestui virus?
În primul rând, copilul migrează mai puțin la nivel populațional. Din motive evidente, se plimbă mai puțin decât adultul și astfel e mai puțin predispus. Pe de altă parte, imunitatea lui nu e atât de dezvoltată și sunt teorii care susțin că asta duce fie la forme ușoare și asimptomatice, fie împiedică îmbolnăvirea. E însă doar o discuție teoretică, pentru că există și copii infectați.

Vitamina C e, probabil, cel mai recomandat supliment alimentar în perioada asta. Cât e mit și cât e adevăr?
Pe scurt, e un mit care trebuie demontat. Vitamina C e utilă pentru organism, dar, în general, intră la stilul de viață sănătos, pentru că printr-o alimentație sănătoasă, cu aport de legume și fructe, o vom avea fără nevoia de suplimentare. În niciun caz n-are însă nicio legătură cu un efect antiviral. Vitamina C e frecție la picior de lemn. Totodată, supradozarea, așa cum se întâmplă și la medicamente, poate da reacții adverse.

Stilul de viață sănătos e cel care ne ajută în această situație. Dar nu e un sfat doar pentru COVID-19. O persoană care de-a lungul vieții a avut un stil alimentar corect, cu mai puține vicii, are mai puține afecțiuni cronice, o imunitate mai bună și, teoretic, în raport cu diverse afecțiuni, va fi mai protejată.

Cât mai durează pandemia și cum poate fi oprit virusul?
Oprirea depinde foarte mult de măsurile luate la nivel individual, oficial, de țară, continent, glob. În pandemie e un avantaj să fie luate împreună. Dacă sunt urmărite cu strictețe, la un moment dat, numărul de îmbolnăviri trece de la curbă ascendentă la platou, apoi la curbă descendentă. În China s-a întâmplat treaba asta. În Italia, încă nu.

Cât despre durată, e greu de zis acum dacă se vor lega toate argumentele. Dacă vor fi mai puține îmbolnăviri când e mai cald, dacă istoria virusului va fi de-a exista un număr de îmbolnăviri și persoanele acelea, măcar în parte, să se imunizeze. Probabil că vârful ar trebui să fie undeva peste o lună de-acum. Și ar trebui ca din mai să se mai potolească. În vară, iulie - august, să avem un număr mai mic de îmbolnăviri.

Editor: Iulia Roșu