Clipul ăsta de promovare pentru Mamaia o să te facă să mergi în alte țări

E frumos să-ți faci materiale de promovare: pliante, site-uri, videoclipuri, ca să poți ajunge ușor la turiști. Nici n-am bănuit că în februarie, când Mamaia era subiectul unui video de promovare, o să scriu câteva luni mai târziu despre unul nou dedicat Satului de Vacanță. Eu n-am fost niciodată în satul ăsta, dar mă gândesc că după toată agitația cu logo-ul Bucureștiului am tot dreptul să analizez „poziționarea" unui oarecare punct de interes din România.

A, și m-a mai convins să scriu citatul ăsta: „Satul de Vacanţă este parte din amintirile tuturor românilor care au venit vreodată la Mamaia […]." Este al lui Cristian Bărhălescu, preşedintele Asociaţiei Litoral – Delta Dunării (ALDD), cea care a lansat videoul. L-a pus pe Vimeo prima dată, apoi a dispărut. Acum mai e în două versiuni pe YouTube. Poate că nu mai e disponibil pe canal oficial, dar e prea bun să nu-l vezi și tu. Și știi ce-i mai amuzant? Nu-i departe de ce-a publicat VICE România în urmă cu un an din aceeași stațiune.

Totul începe cu râsete de copii și un text care-ți spune că vei vedea un video despre Satul de Vacanță Mamaia. Nu știu ce crezi c-o să vezi în primele cadre, dar nu-i cu mare, nisip, fete sumar dezbrăcate și distracție la mare. Începe mult mai… familial.

De parcă ar fi un video despre Maramureș, vezi o poartă din lemn și intrarea într-un restaurant. Apoi sunt prezentate niște camere disponibile, frumos aranjate și, ce să vezi, una dintre camere are pe perete niște capitale și orașe din lume, că și Mamaia e un fel de capitală la malul mării, nu? Muzica e lentă, ca și cum ar vrea să te adoarmă.

După primele 30 de secunde vezi prima chestie în care să te dai când ești la mare. Și fete care se uită în sus și zâmbesc. Le place la mare, le plac tiribombele, ție cum să nu-ți placă? În câteva secunde vezi încă o chestie în care să te dai și să dai cu pumnul. E distracție ca de bâlci, așa că de ce n-ar promova mai tare treaba asta.

Să știi că la Mamaia sunt oameni de toate vârstele și genurile, în special pensionari. După cum vezi aici, strada e prea plină cu popor, sunt oameni care se bucură, sunt la mare, au bani de spart pe litoralul românesc.

După primele 40 de secunde începe o melodie și voce care te cheamă: „Come on, Come on!", imediat după ce un copil mic își încearcă puterea la ciocan. Asta probabil că ar trebui să te facă să te gândești că Mamaia e pentru familia ta.

Vine un val de cadre din care nu știu ce să înțeleg. Mai vezi niște chestii de la bâlci, muzica cântă, micii sunt pe grătar, cârnații la fel, regizorul îți arată o terasă, apoi îl vezi pe acest tip care întinde porumbul la cameră și pe fața lui nu poți citi nici bucurie, nici tristețe, doar riduri făcute în căutarea porumbului perfect.

Mâncarea mai revine în acest videoclip. După ce trece camera pe o stradă cu icoane de vânzare și prin față pe la „Hanu Satului", te bucuri de șaorma. Să fim serioși, mâncarea asta spune atâț de mult despre România, că ar fi nașpa să nu-i dăm atenție. Afli puțin mai târziu că șaorma e la Cosmin și că tot acolo există și hamsie. Nu știu dacă-n șaorma bagă și pește.

Mai apar prin video, din când în când, niște mascote care fac poze cu oameni. Și pentru că Hollywood dictează și ce-i la modă, apar și niște imitații de Spider-Man, Hulk și Căpitanul America pe care stau costumele închiriate cum stătea sacoul de ginerică pe bărbații de acum 20 de ani.

Urmează un fel de plasare de produs, să nu care cumva să uiți cine ți-a adus acest videoclip (ALDD). Asta după ce-ți arată doi copii care râd într-o roată, o femeie care călărește un taur electric și niște oameni care se plimbă într-un țarc cu mașini electrice. Toată chestia asta e cumva în buclă, sunt reluate rând pe rând până vine noaptea.

Vezi Satul de Vacanță de sus, vezi roata, vezi soarele cum apune, și o pasăre. E poezie curată! De la distanța asta chiar arată în regulă. Și da, mai bagă un cadru cu strada aia aglomerată ca să vezi că alții deja se distrează, sunt chestii de făcut. Până la final o să mai vezi de câteva ori de sus tot ce se întâmplă, ca să știi că nu-i pustiu, în caz că ți-era teamă de așa ceva.

E noapte, așa că această fată va proba ochelari de soare. Probabil îi vrea mâine dimineață și ziua n-are timp de hoinărit pe la tarabe, că-i prea multă distracție pe plajă. Nu știu, cert e că îi probează cu o bucurie pe care rar am întâlnit-o la oameni.

Atenție, mare atenție, nu uita niciodată suvenirul kitschos! Ce oraș ar fi ăla fără lențișoare, pandantive, mătănii luate de la tarabă. Merg cu icoanele din timpul zilei pe care le-ai văzut în video. După asta urmează accentul pe oameni: fete care-și fac selfie, pizza băgată la cuptor, oameni care se uită la alți oameni cum se dau în tot felul de chestii. Cele trei care-și fac poză sunt mai târziu arătate într-un carusel, se bucură de nebunia pe care Mamaia o pune la dispoziție. E noapte, sunt tinere, se distrează!

Poți să fii sincer cu tine: fața acelui copil din stânga imaginii e fața fiecăruia dintre noi cândva în viață, în special în Mamaia. De fată n-am ce zice, probabil e fan fotbal.

Îți ziceam de grupul celor trei fete. Aici, cea în roșu se bucură la nebunie după un gol dat la air football. Îți recomand secvența asta din video, vezi destul de rar atâta bucurie falsă.

În câteva momente din videoclipul ăsta m-am gândit sincer dacă nu cumva Mamaia e despre oameni care se uită în sus la chestii și meditează profund, apoi se plictisesc de viața asta și mănâncă o șaorma la Cosmin. Constant e câte cineva cu gura până la urechi sau cu ochii în sus și se miră la distracție sau bâlci.

Odată ce ieși din zona cu tiribombe, ajungi la restaurant. E ofertă bună: micul e un leu bucata, e preț special. Imediat se trece la orga electrică, un tip deja cântă, iar lângă el e un alt tip, solistul, omul cu dedicațiile. Ei nu-s chiar așa interesanți, treci peste, dar ajungi la cele patru femei de pe ring. Uită-te puțin la poza asta. Eu m-am uitat. În fiecare dintre ele m-am regăsit și a fost la modul: „eu după tequila", „eu la dans de complezență", „eu când încerc să agăț" și „eu m-am cărat de aici, s-a terminat seara, n-am agățat, nu mai am bani, e gata".

Inexplicabil, din tot bairamul ăla, din toată oferta cu mici la un leu bucata, ne întoarcem deasupra stațiunii, unde vezi că distracția încă e și în față îți apare o fată care se uită în vitrină. Și-a luat înghețată, că e bună și seara, și ziua. Da, fetele de mai devreme încă n-au plecat. Poștesc o vată de zahăr și o înghețată. Cred și eu că au ajuns în situația asta ingrată la ce prețuri sunt pe litoral.

O dată în viață am fost și fata care se uită lung spre cameră, și pensionarul care dă din mâini la masă. Toți am fost. Mă întristează videoclipul ăsta, parcă e făcut să ne arate că toți suntem oameni și ar trebui să ne înțelegem între noi, să ne acceptăm, să fim mai buni cu noi. Sau poate vrea doar să facă mișto de noi,.

Videoclipul despre Mamaia se termină frumos. Tot videoul pe care l-au filmat din dronă despre cum vine seara peste stațiune și lumea încă se distrează e pus invers, așa că oamenii în loc să meargă înainte, merg cu spatele. Ideea regizorului a fost să-ți spună că a venit dimineața, doar că nu mai avea nici dracu' chef să filmeze și răsăritul, așa că a luat ce-a avut și a făcut ce-a ieșit. Cam așa e și litoralul, cu sau fără video de promovare: iei ce ai și te mulțumești cu ce primești.

Urmărește-l pe Răzvan pe Facebook.