FYI.

This story is over 5 years old.

High hui

Plictiseală de weekend în Bulgaria

Un fel de Costinești puțin mai mare, mai luxos și mai cizelat. All inclusive.

M-am hotărât să-mi petrec concediul la Sunny Beach, cea mai populară stațiune turistică din Bulgaria, un fel de Costinești puțin mai mare, mai luxos și mai cizelat. All inclusive. La final am făcut o tură bătrânească și prin Nesebar, unul din cele mai vechi orașe europene.

De ce ?

Pentru că sunt un om obosit de societate și de aerul rece al petrecerilor. Am nevoie de un loc liniștit în care să pot dormi, mânca, citi și scălda în mare, toate într-o comoditate care să-mi asigure odihnă, alături de amici. De ce cred că aș putea găsi liniște în Sunny Beach? Pentru că pot petrece timp în bula mea, 100% turist straniu care nu interacționează prea mult cu mediul înconjurător și are șanse minime de a întâlni cunoscuți. Misiune îndeplinită.

Publicitate

M-am stabilit la hotel Marvel, pentru că a sunat marvelous să nu mă obosesc cu căutările mai mult de două minute. În plus, îmi plac benzile desenate și au piscină mare.

Am primit o cameră cu vedere frumoasă spre direcția mării, care s-ar fi văzut dacă tot orizontul n-ar fi fost dominat de Hotel Victoria. Priveliștea m-a făcut să contemplez sentimentele proprietarului hotelului Marvel când își aduce aminte că va fi mereu pe plan secund, în umbra Victoriei, care probabil are și o stea în plus – asta pentru un plus de sare pe rană.

Tot balconul mi-a oferit și tactici de supraviețurie în acest loc. Această imagine cu șezlonguri ocupate de prosoape, dar de oameni ba, poate să pară ciudată la o primă impresie. A fost nevoie să înțeleg mecanismul complex al omului în vacanță, care își marchează teritoriul înainte de a se duce la masă, ca să se asigure că are un loc triumfător de odihnă cu burta la soare după.

Pe drum spre plajă am văzut un bătrânel probabil homeless, dar cu un simț de fashion foarte avant-pop, și un turn dedicat căcării.

De asemenea, am început să cred că Sunny Beach este o stațiune plină de dragoste…

…iar pe plajă am devenit sigur.

Cum m-am așezat pe șezlong, am fost întâmpinat de o fată tânără, cu sâni mari și un tricou alb, subțire, pe care scria „Massage”. Îmi recomanda o chilluială. A fost bine că nici unul dintre prietenii mei nu deținea prea mulți bani în șlapi, pentru că mai târziu am observat o posibilă conspirație: în buticul “Massage”, la câțiva metrii mai încolo, erau numai bărbați – printre care și unul cu chelie - care relaxau alți bărbați. Pe stradă am văzut altă posibilă “momeală”: o fată blondă, care nici ea nu părea că își murdărește mâinile, decât cu shaorma.

Publicitate

Bulgarii sunt invers față de restul lumii în multe privințe. În țara asta nu numai că există obiceiul de a scutura capul de la stânga la dreapta când vrei să spui „Da” şi de a înclina capul pentru „Nu”, ci și performerii de pe plajă care vor să faci poze cu ei contra cost se comportă ciudat. Cei fioroși, cu șerpi de gât și tatuați, sunt cuminți și vorbesc politicos, în schimb cei cu costume din desene animate s-ar putea să vrea să te scuipe între ochi.

De exemplu, Spider-Man l-a deranjat pe un amic dintr-o conversație leneșă pe care o avea cu o fată pe plajă, întrebând-ul dacă vrea o poză. Tonul amicului meu, când acesta i-a spus lui Peter să plece pe motiv că nu e copil, l-a frustrat pe Spider-Man așa tare încât și-a mestecat boașele în mână – prin costum – deasupra capului său. Apoi a găsit un copil pe care să-l fraierească și s-au liniștit apele.

La câțiva metri mai încolo, un Tigger grăbea pasul pe plajă monologând ceva foarte furios. Fotografa lui încerca să-l prindă din urmă, probabil să-l consoleze că deși Spider-Man o fi câștigat copilul ăsta, războiul nu se încheie aici!

În fața mea s-a mai desfășurat un zbucium moral intens atunci când un grup de musulmane admirau marea și, din tonul lor aprins, am speculat că erau indecise dacă să încalce Coranul și să facă o băiță fără straie pe ele sau să ajungă în Paradis. Un bătrânel le tot privea mirat și atunci ele s-au hotărât să se care fără să păcătuiască.

Publicitate

În schimb, eu și prietenii mei ne-am bălăcit. Un amic s-a întors din apă cu o meduză întreagă în mână, pe care am vrut s-o fotografiez, dar n-am prins decât această bucată din ea, căci până să pun mâna pe aparat a fost dezintegrată într-un meci de dodgeball. Am presupus că eu nu voi fi lovit cu camera în mână, dar imediat cum am făcut poza asta am primit bucata de gelatină fix între ochi.

Aventurile mele au fost în mare parte doar diurne, deoarece am ajuns aici doar din motive de plajă și apă, iar Unsunny Beach e bad juju cultural. Nu mi-am găsit locul în viața de noapte, deși parcă cocalarii de aici sunt mai puțin cocalari decât costineștarii și mai curați decât vamaioții, dar tot le-aș spune “pas” oricând. Dar, dacă sunt aici, m-am gândit că o promenadă antropologică printre bombele și cluburile decorate cu mașini și cu femei false nu strică.

În plimbarea mea am dat peste locuri fancy gen pustiul club Mystic cu scaune în pattern de zebră și cazinoul care își atrage clientela prin mâncare gratis.

M-au surprins magazinele de costume de epocă, dar totuși, n-am înțeles de ce un simulator de navă spațială are un ecran alb-negru prin care poate să te vadă oricine cum ți se face rău într-o tiribombă zgâlțâitoare.

Perucile pentru hip-hoperi

 și chiloții cu trompă sunt doar câteva din must-have-urile picante ale fashion-ului din Sunny Beach.

La un moment dat am ajuns și în Nessebar, că era vizavi, la 4-5 km de Sunny Beach. Acolo, atracțiile stradale erau și mai fabuloase.

Publicitate

Magazinele adăpostesc, pe lângă suveniruri umile și bibelouri cu vedete, și lucruri extrem de folositoare: o mașinărie de călătorit în timp pentru ochi - care te poate duce numai în anul 2010. Dar nu-i nimic, tehnologia va avansa. Și mai găsești o gamă variată de boxuri, steluțe de ninja și cuțite, ca să te poți apăra de neanderthalii din 2010. N-am văzut pistoale la tarabe, deși am înțeles că Bulgaria e cunoscută pentru cât de ieftine sunt.

Next, lângă un vaporaș cu handicap, am dat peste acest camion cu pește căruia nu îi înțeleg deloc strategia de marketing. Ați văzut vreodată pui decapitat pe un panou KFC? Nu! Și-atunci?

La final, după modelul René Magritte, vă prezint "Acestea nu sunt niște păsărici".