Grădina zoo din Kabul e o rară poveste afgană de succes

Când regimul taliban a căzut de la putere în decembrie 2001, am plecat din nordul Afganistanului spre Kabul cu câțiva alți jurnaliști ca să raportez situația. Nu ne așteptasem ca luptele să se încheie atât de rapid.

Mișunam prin capitală, colecționând povești despre înfrângerea și retragerea talibanilor și asistam la revenirea la normalitate. Vedeam femei care ieșeau din case. Auzeam muzică pe străzi. Ascultam povești despre represiune, opresiune și execuții. Umpleam cu poveștile astea reportofoanele, carnețelele, camerele video.

Dar povestea care a aprins imaginația publicului meu american nu prea avea de-a face cu toate astea. Era o poveste despre un leu din grădina zoologică din Kabul.

Începea așa:

„Deși răgetul lui seamănă mai mult cu un căscat în perioada asta, acum nu multă vreme, leul ăsta, Marjan, era regele junglei urbane din Kabul. Un luptător mujahidin care supraviețuise luptei cu Armata Sovietică Roșie n-a fost la fel de norocos când a intrat în văgăuna leului ca să-l întărâte. Marjan l-a mâncat imediat.

„În ziua următoare,” spune îngrijitorul Sheraq Omar, „fratele omului care fusese mâncat a vrut să se răzbune și a aruncat o grenadă în cușcă. Când Marjan a sărit pe ea, crezând că era ceva de mâncare, și-a pierdut un ochi și 95 la sută din vederea celuilalt ochi.”

Povestea lui Marjan leul a ajutat mulți americani să înțeleagă povestea Afganistanului. Era o poveste de război, de supraviețuire, cu greutăți, prezentată printr-un simbol plin de cicatrici al poporului afgan, Marjan cel mâncător de mujahidini și grenade.

Marjan fusese un dar din partea Germaniei pe la sfârșitul anilor '60, în timpul erei mai pașnice a monarhiei afgane. Pe atunci, de zoo se ocupa prințul Nader. Înființarea grădinii era un pas spre modernitatea națională.

Dar războiul a adus cu el greutăți pentru Marjan și multe alte animale. Deși au supraviețuit invaziei sovietice, grădina zoologică a sfârșit pe prima linie din front a războiului civil afgan în 1992. Animalele care n-au murit de foame au ajuns în farfuriile soldaților înfometați. Un mujahidin sadic a ucis un elefant cu un RPG.

Când talibanii au ajuns la putere, inițial au încercat să refacă grădina zoo și i-au reconstruit zidurile exterioare, dar timpul a trecut, banii s-au tot împuținat, așa că au decis s-o demoleze.

Sheraq Omar, îngrijitorul tenace din vremea aceea, s-a revoltat. Mi-a spus că s-a dus la facultatea de studii islamice din Universitatea din Kabul și i-a rugat să îi noteze toate animalele la care se face referire în Coran asociate cu profetul Mohamed.

„Le-am colectat pe toate și le-am prezentat Ministerului Justiției,” a spus Omar în 2001.

Având în față dovada că Profetul însuși s-ar putea să fi avut animale de companie, talibanii i-au permis lui Omar să țină grădina zoologică deschisă. Dar când regimul a căzut până la urmă, la fel era să pățească și grădina. Clădirile fuseseră bombardate, personalul nu mai fusese plătit de luni de zile, nu mai era mâncare pentru animale, iar cuștile nu erau pregătite pentru iarnă. Cele 450 de specii de mamifere, reptile și pești ajunseseră la o cifră de câteva zeci. Dar cel mai faimos locuitor al grădinii zoo supraviețuise – Marjan.

Directorul actual al grădinii zoologice, Aziz Gul Saqib.

Inspirată de încăpățânarea omului și cea a leului, grădina zoo din Carolina de Nord a săritădina  în ajutor. Inițial, sperase să adune 30 000 de dolari pentru a ajuta grădina zoo din Kabul, dar până la urmă au strâns de zece ori mai mulți bani decât se așteptau, prin donații din întreaga lume. Americanii i-au ajutat pe afgani să îngrijească animalele, să educe personalul și să schițeze un plan de afaceri.

Grădina zoo din Kabul a supraviețuit la limită de atunci timp de ani de zile. Deși instituția e totuși modestă raportată la standardele grădinilor zoo din orașele mari, Aziz Gul Saqib, directorul parcului   în ultimii nouă ani, susține că au ajuns la peste 100 de specii de animale și că au avut peste 650 000 de vizitatori anul trecut, ceea ce înseamnă că parcul zoo din Kabul e nu doar una dintre cele mai populare atracții turistice, ci și o afacere profitabilă.

Potrivit lui Saqib, grădina a avut un profit de 15 milioane de afgani (268 576 de dolari) anul trecut. Deși cifrele nu au fost verificate independent, dacă sunt corecte, s-ar părea că grădina zoologică e una dintre cele mai eficiente entități conduse de guvern în Afganistan.

Saqib a cerut ajutorul organizațiilor profesionale care ar putea ajuta parcul zoo să evolueze. O astfel de entitate e Asociația Zoologică din Asia de Sud. Cu ajutorul donatorilor, a reușit să instaleze un sistem de securitate cu zeci de camere și boxe care transmit mesaje ce le reamintesc vizitatorilor să nu hrănească și să nu hărțuiască animalele. A înființat și un program educativ la care au participat anul trecut 30 000 de studenți pe care i-a învățat despre speciile în pericol de dispariție și despre conservare.

Dar pe lângă educație și exponate, Grădina zoologică din Kabul reprezintă un refugiu pentru toți afganii sătui de griji și de război. Familiile vin aici la picnic, iar tinerii îndrăgostiți se pot plimba împreună fără să se holbeze nimeni la ei.

De fapt, lucrurile par să meargă atât de bine, încât primarul Kabulului, Mohammed Younas Nawandish, vrea să extindă grădina zoo de cinci ori mai mult și s-o umple cu animale exotice.

Dar experții, printre care și unul dintre cei mai mari susținători ai grădinii din Kabul, directorul Parcului Zoo din Carolina de Nord, e de părere că expansiunea nu e sustenabilă, mai ales în lumina viitorului politic incert al Afganistanului.

Dar orice s-ar întâmpla, în momentul de față lipsește un exponat important – Marjan. Leul a murit în 2002, după ce a supraviețuit timp de trei decenii chinuitoare. Marjan e îngropat într-o grădină cu flori din spatele grădinii, iar în față, o statuie care-l reprezintă îi întâmpină pe vizitatori, care pun mâna pe statuie sau se fotografiază cu ea.

La o zi după moartea lui Marjan, China a donat parcului doi lei africani, mascul și femelă, dar directorul parcului, Saqib, a spus că masculul a murit de cancer, iar femela nu prea pare să atragă turiștii.

Dar realitatea se va ciocni mereu cu mitul lui Marjan. După un an, în timp ce trupele internaționale ale coaliției se retrag, lăsând controlul în mâinile forțelor de securitate afgane și crescând posibilitatea unor noi violențe, oare va supraviețui simbolul multiubit al țării sau va rămâne o legendă sculptată în bronz?

Kevin Sites e un jurnalist special, pe care războiul îl ține mereu în mișcare. Ca prim corespondent de război pentru Yahoo! News între 2005 și 2006, a câștigat notorietate pentru că a fost prezent la toate conflictele majore de pe glob într-un singur an și a folosit metode noi de abordare. În prezent, Kevin călătorește prin Afganistan să vadă cum merg lucrurile în timpul retragerii forțelor internaționale din zonă. Urmăriți VICE.com pentru mai multe povești din Afganistan trimise de Kevin.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește și:

În Birmania grădinile zoologice au animale din plastic

Animalele pe cale de dispariţie ar trebui să rămână moarte

Animalele de companie fac numai porcării!

Vezi documentarul VICE Luptele ilegale cu animale din Kabul