Fotografiile cu păturile de la Summer Well îți arată cu ce se laudă românii

Știi cum e la noi cu statul pe iarbă - acum câțiva ani te amendau dacă aveai tupeul să te așezi pe un petic verde, în parcurile din Capitală, așa că azi aproape că ni se pare o mare realizare să poți să te lăfăi pe o pătură într-un spațiu verde. Am copiat și noi ce-am văzut la occidentalii ăia rebeli.

Tocmai d-asta cred că profităm fără măsură când prindem câte un festival, aproape de București, la care statul pe iarbă e obligatoriu. Așa se întâmplă, de obicei, la Summer Well, acest festival cu sclipici, unicorni și păturele - nu neapărat în ordinea asta - care a supraviețuit timp de șapte ani, pe domeniul Știrbey, la jumătate de oră cu mașina, de București.

E genul ăla de festival care și-a păstrat, însă, nișa muzicală, fără să încerce să împace toate gusturile și să facă zece scene pe care să aibă loc și creștinii de la La Familia. Apreciez asta la Summer Well, cu tot hipsterismul lui indie și, pe alocuri, suicidar. Ba chiar, anul ăsta a vibrat bine de tot gazonul din fața scenei, mai ales pe muzica băieților de la Glass Animals. Așa că (mai) sinucigași au fost oamenii care au preferat să rămână crăcănați pe păturile aduse de acasă, aproape de scenă, deși riscau să fie călcați efectiv în picioare de publicul care se îngrămădea, în față, ca la orice concert onest. Sigur că mulți dintre ei deveneau agresivi când le treceai razant pe lângă cap. Ghinion, boss.

Mai în spate, însă, festivalul păturelelor se desfășura în liniște și bucurie. Cum era și firesc. Problema a fost cu ăia care voiau ei neapărat să asculte concertele astea tolăniți în buza scenei. Dar, dincolo de astea, românul știe să-și aleagă pătura aia bună, de festival, deși am fost dezamăgită să nu văd niciuna cu Răpirea din Serai sau Carul cu boi. Ironic scoasă la iarbă verde, desigur.

Dar a fost, totuși, o gamă vastă de pături: unele de vrăjeală în doi, altele adaptate copiilor, mai erau și cele largi, întinse, pentru toată gașca, am mai văzut și pătura-de-plajă sau mini-pătura, de o singură persoană sau de două, dar intime. Cea mai frumoasă a fost, probabil, pătura cu animal print. Autohtonă, cumva.

Pe altele le poți aprecia singur, mai jos.