La revedere, Băsescu!

Traian Băsescu a ieşit pe uşa din faţă a Palatului Cotroceni. Nu pe cea din dos, aşa cum şi-ar fi dorit oponenţii săi, dar nici cu spatele drept, aşa cum ar fi vrut susţinătorii. După zeci de băi de mulţime în primul mandat, din cel de-al doilea, încheiat pe 21 decembrie 2014, a ieşit mai degrabă şifonat.

S-a urcat într-un Mercedes negru şi dus a fost, fără să mai oprească pentru o ultimă strângere de mână şi înainte să apuc eu să ridic aparatul foto. Nici n-ar fi avut cum să oprească, câtă vreme la Palatul Cotroceni s-au strâns nu doar „băsiştii" (nu mulţi, în jur de 100-150 de oameni, mulţi aduşi de PMP, partidul Elenei Udrea), ci şi antibăsiştii, pregătiţi temeinic cu portavoci, steaguri, pancarte, lozinci şi corzi vocale antrenate, la rândul lor vreo sută.

Cu vreo jumătate de oră înainte de plecarea lui de la Cotroceni, aveam să aflu de la un coleg de presă, că a fost sfătuit să nu mai oprească pentru o ultimă baie de mulţime, „ca să nu-şi ia vreo sticlă de cola-n cap." N-am reuşit să-mi dau seama dacă Băsescu a plecat trist sau împăcat. În cele două secunde cât am apucat să-i văd figura prin geamul fumuriu al maşinii, a părut mai degrabă calm, dar parcă şi cu o vagă urmă de regret. Singurul meu regret e că n-am apucat să-i fac o poză.

Dacă facem abstracţie de motivaţia evenimentului, mitingul din faţa porţii Cotroceniului a fost ca un meci de fotbal de divizia C. Mai degrabă o ceartă a galeriilor. Cei ce comentau că o adunare a oamenilor la Cotroceni, pentru a-i mulţumi lui Băsescu pentru cele două mandate, ar fi o jignire adusă semnificaţiei zilei de 21 decembrie, n-au de ce să se teamă. S-au strâns prea puţini oameni pentru a dăuna cumva simbolului.

Băsiştii au fost mai mulţi, dar fără prea multe vorbe la ei. „Băsescu! Băsescu!" şi pancarte cu PMP, partidul protejatei Elena Udrea, în care e aşteptat să se alăture şi el, şi un dezamăgitor banner cu „Nu vrem elite, vrem caractere", ca şi când ar fi noţiuni ce se anulează reciproc.

La capitolul strigăte de încurajare, antibăsiştii au câştigat detaşat. „Zece ani te-am suportat, ne-ai minţit şi ne-ai furat!" şi tradiţionalul „Marş afară, javră ordinară!"

Băsiştii au ripostat cu poza lui Băsescu şi cu iconiţe. „Adio, dar rămân cu tine."

În replică, antibăsiştii au dat-o în teorii ale conspiraţiei, acuzând masoneria. „Ole, ole, ole! Nici Băsescu nu mai e", s-a strigat, fluturând un steag imens.

Dacă mai aveai un dubiu că românul s-a născut poet, n-ai văzut catrenul dedicat inclusiv Elenei Udrea.

S-au ocupat alţii cu bilanţuri ale celor două mandate ale lui Traian Băsescu, dar dacă e ceva ce s-a văzut cel mai bine, atunci e modul în care Băsescu a reuşit să împartă România în două. Cu „ajutorul" celor de la Antena 3, ce-i drept, care-au spălat milioane de creiere de români, unele prezente chiar cu „cruci" la plecarea fostului preşedinte de la Cotroceni.

Nu ar trebui să fie de mirare, aşadar, că lui Băsescu i s-a recomandat să renunţe la duşul de mulţime - căci, la cât de puţini susţinători i-au venit, avea mai multe şanse să fie scuipat de către cei din tabăra adversă. De altfel, o doamnă-n vârstă, care nu sesizase că aşteaptă degeaba, întreba jandarmii de ce nu iese. „Nu v-a mai aşteptat, doamnă!", a luat-o un sepepist la mişto.

De altfel, ura faţă de Băsescu s-a văzut inclusiv când acesta a salutat garda pentru ultima oară. Acel „Bună ziua" scurt, la care i s-a răspuns cu „Să trăiţi" de dincolo de gard, şi-a găsit răspunsul în stradă cu obişnuitul „Marş afară, javră ordinară!"

Plecarea fostului preşedinte a trecut neobservată şi de alţii. La vreo cinci minute după ce plecaseră fanfara, garda şi militarii din curtea palatului, unii încă mai întrebau: „Panarama, panarama, unde e? N-a venit!" Susţinătorii rămaşi s-au distrat cu replica unui şofer de SUV, care-a deschis geamul şi-a strigat „Jos, Ponta!"

În urma lui Băsescu, după zece ani în fruntea ţării, a rămas pe de o parte ura, pe de altă parte nostalgia celor care l-au iubit. Unii, veseli c-au scăpat de el şi doritori să-l vadă la puşcărie, precum un cuplu de pensionari care-au ars gazul venind special să strige împotriva lui: „Stai aici, mă duc s-aduc maşina, n-a ieşit, fi-r-ar al dracului!" Alţii, trişti că au rămas doar cu un ziar cu poza lui, fără măcar o strângere de mână şi-un mulţumesc.

După zece ani de Băsescu, speranţa multora a rămas în Klaus Johannis. Cert e că şi tinerii, şi bătrânii, vor „o ţară ca afară", aşa cum poate se-nţelege de pe căciulile unora, la plecarea din faţa Palatului Cotroceni.

Mai citește despre Băsescu:
Băsescu nu mă lasă să mă masturbez Vox-pop: Ce face Băsescu după președinție? Vox-pop: Băsescu, drogurile și zarzavagii