Apartamentul săptămânii în Cluj: 350 de euro dacă vrei să locuiești în Raiul mileurilor

Primul apartament în care am stat în chirie în Cluj m-a costat 350 de euro pe lună. Era situat central, la Platinia, avea două camere și era dotat modern cu tot ce-i trebuia. Bine, asta a fost acum trei ani, prețurile au crescut enorm de atunci. Acum, mai că mă bufnește râsul când văd la ce condiții ar trebui să te aștepți pentru aceeași sumă.

Pentru săptămâna asta am dat de un apartament situat în Mărăști, la vreo 25 de minute de mers pe jos până în centru. Are o suprafață de 55 de metri pătrați și două camere decomandate. Imobilul este atât de încărcat, încât e greu să distingi toate lucrurile din fiecare încăpere. La orice obiect de decor din anii 80-90 te-ai gândi, crede-mă, e deja acolo.

Știi jocurile alea pe telefon în care ai o imagine cu o cameră foarte îmbâcsită cu chestii și tu trebuie să găsești anumite obiecte? Acum imaginează-ți că te uiți la o variantă românească a jocului și trebuie să găsești trei mileuri în fiecare cameră. Nu-i deloc greu. Dacă, totuși, îți plac muzeele comuniste, s-ar putea să te încânte locul ăsta. Doar că nu știu dacă ai dormi în mijlocul unei harababuri.

Prima dintre cele două camere este foarte colorată. Pereți albaștri, draperii roși și covoare de toate tipurile. Sunt atâtea combinații de modele, încât nu-s sigură dacă monstrul ăla de tablou ajută sau strică imaginea. În caz că te uiți după mileuri, sunt cel puțin două. Cum ziceam mai sus, varianta corectă a acestui cuvânt este, de fapt, „milieu”, conform DEX. Însă, cum se explică și aici, cuvântul „mileu” - greșit, dar ca formă intrată în uz - are capacitatea de a evoca o epocă, un spațiu, o viață tradițională. O să identifici viața asta conformistă în acest apartament.

Aici e aceeași cameră, dar din alt unghi. La tocana asta de culori și modele, se mai adaugă și clasica vitrină cu bibelouri. Cele trei fotolii din cameră și patul sunt așezate într-un mod care n-are niciun sens. Un singur fotoliu se uită spre televizor, în timp ce unul e orientat spre vitrină, unul spre pat și altul spre pereți. Patul tot la bibelouri se uită și el. Probabil că doar așa poți observa toate detaliile din apartament.

Minimum cinci mileuri stau atârnate pe ușile dulapului. Deja e rost de level up.

Dacă îți vine să crezi, a doua cameră este și mai încărcată cu obiecte. Efectiv plesnește de mileuri amestecate cu tot felul de lucrușoare. Din păcate, calitatea pozelor nu este ideală, dar încerc să enumăr câteva obiecte de interes: rolă de scotch, telefon fix, radio, două portofele, cabluri, haine pe masă și pe scaune, flori de plastic, medicamente, cărți, lumânări și pungi.

În rest, mai ai o canapea old school acoperită cu un cearșaf și o pătură, un alt tablou care merge de minune cu tot haosul decorativ din cameră și clasica draperie roșie. Nu o să înțeleg niciodată nevoia asta de a îndesa o grămadă de obiecte într-o cameră mică. Dacă nu ești vreun hoarder.

Masa aia, de exemplu, e atât de încărcată de chestii, încât sunt convinsă că nu stă nimeni la ea. Singurul ei rol pare a fi cel de depozitare.

Ăsta ar trebui să fie balconul, deși arată mai mult a debara. Acolo stau îndesate un dulap, vreo două coșuri, obiecte pentru curățenie, un halat și probabil alte lucruri pe care proprietarii nu au mai avut unde să le pună. Nu există nicio încăpere în apartamentul ăsta în care să stai fără să te simți ca într-un depozit, nici măcar pe balcon nu te poți relaxa.

Înțeleg că probabil urmează ca imobilul să fie eliberat înainte de a fi preluat de chiriaș, dar mare lucru nu se va schimba. Tot plin de mobilier inutil rămâne.

Și, la final, imagini cu baia. E și aici un mileu, cred că doamna Firea ar fi mândră. Altfel, prea multe nu-s de zis. Se vede că nu a avut parte de renovare de cel puțin un deceniu, dar măcar are o cadă mare. Din păcate, nu știm în ce stare e, dar sunt o fire optimistă, pentru că restul băii nu-i chiar atât de tragic.

Poze cu bucătăria nu există și chiar îmi pare rău, pentru că voiam să văd cum sunt integrate mileurile și acolo.