​Adevărul despre cocaina care face pielea să putrezească

Cocaina diluată cu diverse substanțe chimice face pielea oamenilor să putrezească. Sau cel puțin așa am aflat săptămâna trecută, când au apărut o serie de știri care avertizau despre o cocaină care le provoacă oamenilor o boală rară a sângelui care le face pielea să se descompună și le înnegrește urechile. Poveștile au pornit de la un caz oribil din British Medical Journal, caz al unei femei plină de pete negre și răni deschise, de zici că e scoasă dintr-o carte medievală de medicină.

Ziarele au dezvăluit vinovatul: levamisolul, un medicament antiparazitic pentru vaci care se găsește în 80 de procente din cocaina din Marea Britanie. Mesajul e: Ia puțin din ăsta și-ți cade toată pielea.

Desigur, de câte ori se vorbește despre droguri, apare și o poveste de groază – iar primul mit care trebuie destrămat în acest caz e cel care susține că levamisolul e un mare pericol pentru consumatorii de cocaină. În ciuda nebuniei create, șansele să îți putrezească pielea din cauza cocainei sunt incredibil de mici. Asta dacă nu cumva ești din Finlanda de nord (o să ajungem și la asta mai târziu).

În ultimul deceniu, levamisolul a devenit un agent de diluare major pentru rezervele de cocaină ale lumii. În funcție de țara unde locuiești, între 40 și 90 de procente din cocaină conține acest medicament. Guvernul britanic a zis că 80 de procente din rezervele de cocaină confiscate în 2014 conțineau levamisol. În Spania, un studiu din 2012 a descoperit mdicamentul în 57 de procente din cocaină, iar în Danemarca, în același an, au găsit levamisol în 90 de procente din mostrele de cocaină. În Olanda, cifra e de 60 de procente, iar în Statele Unite de 73 de procente.

Deși substanța se găsește în aproape toată cocaina, asta nu înseamnă că e mai mult levamisol decât cocaină. VICE a făcut un studiu de cercetare a purității cocainei la un festival britanic și a descoperit că 83 dintre cele 106 mostre de coca luate de la participanți conțineau urme de levamisol, dar numai în proporție de 1,5 până la 5 procente.

Testele de pe stradă din Olanda, care au folosit cinci mii de mostre de cocaină între 2011 și 2014 au descoperit o concentrație medie de levamisol de nouă procente. În Spania, anul trecut, concentrația găsită a fost de 11,9 procente.

Deci merită tot circul ăsta al presei pentru cocaina care conține 10 sau 20 de procente de levamisol? La urma urmei, pe planetă există aproximativ 21 de milioane de consumatori de cocaină – dacă ar fi așa de periculoasă, spitalele ar fi pline de oameni cu pielea în descompunere. Dar uite că nu sunt.

Am vorbit cu dr. Lindy-Anne Korswagen, unul dintre autorii studiului din British Medical Journal de săptămâna trecută, și cu un doctor de la spitalul Sf. Francisc din Rotterdam. „Având în vedere că mulți oameni iau cocaină și o mare parte din ea e diluată cu levamisol, cazul nostru e totuși rar", a zis ea. Riscul unor efecte secundare cum ar fi distrugerea pielii sau a organelor e mic. Între 2011 și 2014, au existat în toată lumea 210 cazuri care au fost raportate pe plan mondial, dintre care trei au fost fatale."

Dr. Korswagen a avertizat că s-ar putea să existe cazuri nediagnosticate.

Autorii unui caz de studiu similar (o persoană care suferă de probleme cu pielea din cauza levamisolului) publicat într-un jurnal medical american în 2013, a zis că majoritatea victimelor pe care le-au întâlnit au fost consumatori abuzivi de cocaină. „Mulți dintre acești indivizi afectați sunt consumatori cronici de cocaină și sunt expuși la cocaină și, prin asociere, levamisol, pe o perioadă de timp prelungită."

Toxicologul dr. Robert Hoffman, un expert în levamisol de la Centrul Medical Langone al Universității din New York, mi-a zis că procentul de medicament din cocaină e probabil prea scăzut ca să afecteze majoritatea consumatorilor și că, în cazurile în care levamisolul a fost folosit ca medicament în anumite probleme medicale, majoritatea pacienților au tolerat fără probleme dozele terapeutice. „Să zicem că o doză tipică de cocaină e de 100 mg, deci ar putea fi vreo 10 mg de levamisol în fiecare doză de cocaină. Dar sunt cazuri medicale în care se utilizează 150 mg de levamisol pe parcursul unei zile. Ca să bagi în organism atâta levamisol, ar trebui să iei o grămadă de cocaină", a zis el.

Dar s-ar putea ca dozajul să nu fie singurul vinovat; Dr. Hoffman mi-a zis că există dovezi că unele persoane au o vulnerabilitate genetică la efectele toxice ale drogului. „Literatura medicală sugerează că unii pacienți au o predispoziție genetică unică, iar asta le crește riscul de intoxicare", a zis el.

Gena în chestiune, HLA-B27, e prezentă în aproximativ opt procente dintre caucazieni, patru procente dintre nord-africani, două până la nouă procente dintre chinezi și 0,1 până la 0,5 procente dintre japonezi. În mod ciudat, în Laponia, în nordul Finlandei, un sfert dintre persoane au această genă.

Faptul că levamisolul e o amenințare mult mai mică pentru sănătatea umană decât prezintă presa nu e de mirare. Într-o afacere atât de profitabilă precum comerțul cu cocaină, n-o să-ți meargă prea bine dacă faci un produs care îmbolnăvește consumatorii – decât dacă nu cumva ești Imperial Tobacco sau Philip Morris. Utilizarea unui medicament pentru vaci în cocaină arată cât de istețe sunt cartelurile de cocaină pentru că au descoperit cel mai eficient agent de diluare al cocainei din toate timpurile.

Un raport care va fi publicat mai târziu anul acesta de către o unitate de specialiști care monitorizează substanțele chimice folosite în producerea cocainei a descoperit că utilizarea levamisolului nu e chiar o anomalie. E o strategie bazată pe dovezi științifice și comerciale clare.

Dirijat de PRELAC (un centru de analiză a substanțelor chimice din drogurile din America Latină și țările caraibiene), studiul dezvăluie că firmele columbiene au fost primele care au început să folosească levamisolul acum zece ani. Acum e folosit și de cartelurile din Peru și Bolivia pentru diluarea cocainei înainte de export. În cocaină, lavamisolul se amestecă, de obicei, cu două alte substanțe chimice, precum diltiazemul, fenacetina, hidroxizina sau cafeina. Pentru piața americană și cele europene, cocaina e diluată cu 20 de procente. Dacă merge pe piețele din America de Sud, precum Brazilia, poate fi diluată cu până la 50 de procente.

Autorii raportului spun că există mai multe motive pentru care levamisolul a devenit substanța preferată pentru această operațiune. E ușor de amestecat cu cocaina, arată similar și dă impresia de volum. Conform unui expert din Columbia, medicamentul se cumpără regulat cu 50 de dolari kilogramul în Bogota, Cali și Medellin, în comparație cu 2 300 de dolari, cât costă kilogramul de cocaină.

Conform UNODC, levamisolul e incorporat în hidroclorid de cocaină în două etape ale procesului: înainte de convertirea bazei de cocaină în hidroclorid de cocaină și, mai târziu, când deja s-a obținut hidrocloridul, dar încă nu s-a uscat. Deci se găsește în cocaina tuturor, chiar și în cea a bogaților – deși or fi niște mega-vile prin Columbia și Miami unde cocaina e pură 100%.

Vezi documentarul nostru despre cum se produce cocaina în Lima:

Dar regula care schimbă jocul – o calitate a levamisolului de care chimiștii cartelurilor sunt foarte conștienți – e abilitatea sa de a potența acțiunea cocainei din corp. Un metabolit al levamisolului numit aminorex are proprietăți asemănătoare cu ale amfetaminelor și există tot mai multe cercetări care sugerează ceea ce chimiștii columbieni s-ar putea să fi știut în tot acest timp: cocaina amestecată cu levamisol le dă consumatorilor un high mai mare.

„Cartelurile de cocaină au rețele financiare extinse și presupunem că acest medicament adaugă potență cocainei și crește dependența", a zis dr. Hoffman. „Au acces la laboratoare cu animale și la mii de cobai umani, așadar au testat levamisolul din cocaină mai mult decât au fost testate majoritatea medicamentelor aprobate oficial."

Zilele astea, chimiștii din carteluri nu mai sunt ca pe vremuri. „E o greșeală să crezi că producătorii columbieni sunt niște țărani într-un laborator din junglă", a zis Mike Power, jurnalist și autor care a investigat comerțul cu cocaină din Columbia. Mi-a zis că fermierii mult-filmați pentru emisiuni TV (cocaleros) sunt doar o parte din imensa linie de producție care implică multă chimie, avioane, crime și corupție.

„Ar fi uimitor dacă aceste carteluri n-ar cunoaște dovezile despre efectele stimulatoare ale levamisolului ", a zis Power. „Acum patru ani, în Columbia, am văzut cum s-a mutat procesul de cristalizare din jungle în laboratoare urbane underground, în apartamente de bloc bine păzite. E o știință complexă. Dacă își pot crește profitul cu 10 procente prin adăugarea unui ingredient activ, atunci o vor face. Și pentru că majoritatea se adaugă la sfârșitul procesului, înainte de export, știm că e facilitat de persoane de la capătul cel mai de sus al comerțului. Iar ăia știu exact ce fac."

Dar, așa cum spune Power, rezultatul final pentru mulți consumatori de cocaină e că, deși praful s-ar putea să fie alb, nu e deloc pur. „Ideea e că, dacă ai consumat regulat cocaină, ai tras pe nas medicamentul pentru vaci timp de ani de zile și plătești prin nas pentru acest privilegiu", a zis el.

Urmărește-l pe Max Daly pe Twitter.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre cocaină:
Am învățat să prepar cocaină în Columbia
Chiar te face cocaina mai deştept?
Mi-am băgat cocaină în fund ca să nu fii tentat s-o faci tu
Uite din ce e compusă cocaina pe care ai luat-o în weekend