Când eram prin clasa a treia, la „Cunoștințe despre natură", aveam o lecție intitulată „Omul cunoaște și stăpânește natura". De fiecare dată când plouă mai zdravăn, nu doar în România, dar și în Franța și Germania, unde destul de recent s-a declarat stare de catastrofă, sau în SUA, unde New Orleansul a fost devastat de uraganul Katrina acum vreo 11 ani, mă conving de adevărul acelei afirmații. Și, după cum vezi, m-am limitat la meteorologie, unde există posibilitatea previziunilor și alertelor cu destul de mare acuratețe, nu am vorbit de cutremure și tsunami-urile ce le pot urma, pentru că acestea nu pot fi prezise.

Sigur că ești nemulțumit când se întâmplă, și e firesc să te întrebi cine e vinovat de disconfortul și eventualele pagube sau chiar victime produse. Răspunsul însă nu e simplu deloc: e și natura, și n-avem altceva de făcut decât să ne străduim în continuare s-o cunoaștem, e și tehnica, și-aici tot la fel, putem încerca s-o perfecționăm (chinezii au alungat norii să nu le strice Olimpiada, dar folosesc dotările mai ales contra secetei), dar e și organizarea apărării față de calamități naturale.

Dar, cum de progresul prea lent al cunoașterii științifice nu e prea inteligent să fim nemulțumiți – dacă peștișorul de aur mi-ar oferi trei descoperiri, aș alege totuși prezicerea cutremurelor, vindecarea cancerului și devierea/spargerea asteroizilor ce-ar putea lovi planeta, nu prevenirea inundațiilor, cu astea ne descurcăm noi cumva – rămâne să vedem ce și cât depinde de autoritățile cu responsabilități în prevenirea dezastrelor, de la primării la Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

La ploaia de ieri din București nu s-au înregistrat victime, din fericire, și nici pagube materiale majore. Dar a fost destul de rău. Cel mai rău a fost la Gara de Nord, unde piața din față a fost inundată, tavanul s-a spart și au fost afectate magazinele și restaurantele din interior, birourile au rămas fără curent electric din cauza unui scurtcircuit produs de apă, iar tabela cu plecări și sosiri s-a defectat. Trenurile au plecat și sosit relativ normal, dar accesul cu metroul dinspre Piața Victoriei a fost oprit câteva ore.

Potrivit ISU, au fost inundate 68 de străzi, a fost nevoie de intervenții pentru a scoate apa din 100-150 de locuințe, pasajul Jiului și podul Constanța au devenit inutile. Zeci de semafoare s-au stricat, ca la fiecare ploaie: traficul rutier un coșmar. Subsolurile spitalelor CF2, Filantropia și de Urologie au fost inundate. Foarte rău a fost și la metrou, mai ales la stația Victoriei, una dintre cele mai aglomerate din București, după ce apa a pătruns până în tunelul de circulație. De frica unor accidente, Metrorex a oprit circulația garniturilor.

Au fost și niște copaci căzuți, case inundate mai mult sau mai puțin grav, iar pe majoritatea străzilor oamenii au avut de trecut prin apă până la glezne sau chiar peste. Din cauza opririi metroului, tramvaiele și autobuzele au devenit supraaglomerate, iar semafoarele defecte au sporit aglomerația de pe străzi.

Din tot acest tablou, responsabilitățile țin, în ordine, de meteorologii de la ANM – care și-au făcut treaba, au emis avertizările, apoi de primării (generală și de sector) – și acestea par să fi încercat să facă ceva, o să vezi mai jos, de ApaNova – aici e mult de discutat și de Metrorex, RATB și Administrația Străzilor, cea care se ocupă de semafoare, toate acestea pe partea de prevenire.

Intervențiile țin de ISU și de echipele tehnice ale celor enumerați până acum. Dar cum n-au fost victime, iar lucrurile au revenit destul de repede la normal, intervențiile pot fi calificate ca decente.

Marți, deci cu o zi înainte de ploaia cea mare, am auzit, printre cântecele zilnice de bormașină, câteva sunete deosebite. Primăria trimisese oameni să „toaleteze" copacii, de aici bâzâiala de drujbă de-aia mică, în vârf de băț, dar și o mașină de la ApaNova care să desfunde sifoanele de scurgere a apei de ploaie (meteorică sau pluvială i se mai zice).

La treaba cu copacii e nevoie de un primar care să le explice tranșant tuturor bucureștenilor că nu se poate să ai și parcări și copaci, pentru că vei avea mașini distruse și morți. Peticul acela de un metru pătrat lăsat la betonarea parcării nu asigură destulă apă unui copac, care se usucă și cade, mai ales că și rădăcinile îi sunt afectate de la tot felul de săpături pentru țevi și cabluri și alte lucrări. Dar e nevoie de curaj, pentru că a spune un astfel de adevăr banal, chiar și la început de mandat, îți poate afecta realegerea.

Cu apa, însă, e și mai complicat, că depinde câtă cade într-o unitate de timp. Gurile de scurgere și conductele prin care apa de pe străzi ajunge în Dâmbovița au o capacitate de preluare limitată. Și, dacă stai să te gândești bine, nu prea merită, pentru un disconfort de câteva ore, să dublezi capacitatea sistemului de scurgere, pentru că ar însemna niște investiții foarte mari și disconfort pe timpul lucrărilor, pentru între una și trei astfel de ploi pe an.

Și, chiar dacă dublezi capacitatea, se poate ca la un moment dat volumul de apă căzută prin ploaie să depășească debitul scurgerilor, și să apară nemulțumiri și mai mari, că s-au făcut investiții costisitoare și tot nu s-a rezolvat problema.

ApaNova s-a lăudat cu operațiunea de curățare a casetei colectoare, care înainte de a fi decolmatată funcționa la doar 47% din capacitate. Dar la o astfel de ploaie, precum cea de ieri, – primărița Gabriela Firea zice că apare una atât de mare o dată la 20 de ani - nici nu se pune problema ca toată apa să fie drenată prin casetă.

Problemele au apărut exact la sifoanele prin care apa de pe străzi ajunge în canalizare, or despre starea acestora compania știa. Rămâne de văzut dacă a făcut tot ce putea pentru a le curăța înainte de ploaie. Firma a fost implicată într-un imens scandal și a fost acuzată că ar fi organizat un adevărat serviciu secret ilegal, pentru care există și o anchetă a DNA.

Pe de altă parte, confortul în oraș depinde și de gradul de civilizație al nostru.

De exemplu, am văzut cu ochii mei când echipa ApaNova a scos de sub un astfel de grilaj de scurgere niște numere provizorii de mașină, pe care proprietarul nu s-a mai deranjat să le arunce la un coș de gunoi.

La metrou, problemele au fost generate de infiltrarea apei în tuneluri, ceea ce ar fi putut duce la defecțiuni ale rețelei electrice sau chiar la accidente și opriri de trenuri între stații. Decizia de a opri circulația pare să fi fost una de prudență, binevenită în astfel de cazuri, pentru că e mai bine să ajungi mai târziu acasă viu decât să mori electrocutat.

De ce a durat două ore remedierea situației și de ce există astfel de infiltrații în tuneluri, însă, rămâne să ne explice conducerea Metrorex și a Ministerului Transporturilor. RATB-ul pare cel mai puțin vinovat de neplăcerile de miercuri, având în vedere că semafoarele, aglomerația de pe străzi în caz de ploaie sau apa adunată în stații și pasaje nu sunt de competența sa.

Cât privește problemele de la Gara de Nord, toată responsabilitatea aici revine CFR Călători și, iarăși, ministerului de resort, care ar fi trebuit să-și repare sau renoveze acoperișul.

Pentru că ploaia de miercuri n-a fost nici cu grindină, nici cu vânt extrem de puternic, ca să fi putut strica acoperișul.

Defectarea semafoarelor nu are însă nicio legătură logică cu cantitatea de ploaie sau cu furtuna. Firele sunt îngropate, deci nu cad de la vânt, iar izolația cablurilor electrice s-a inventat, totuși, de vreo sută de ani. Sistemul de fluidizare a traficului, care a costat 21 de milioane de euro, a rămas nefuncțional, potrivit unui raport al BERD, unul dintre finanțatorii proiectului.

În octombrie anul trecut s-a constatat că angajații care ar trebui să aibă grijă de acest sistem informatic vin la serviciu degeaba, pentru că vreun Dorel a tăiat niște cabluri, dar pentru că nu exista și fond de mentenanță, nimeni n-a mai reparat rețeaua. Iar asta e doar una dintre problemele semafoarelor.

Cei de la Administrația Străzilor București (ASB) se plâng că sunt cabluri vechi, că intră apă la ele sau le rod șobolanii, că li se fură capacele căminelor de vizitare. Dar și aici există tot felul de suspiciuni, având în vedere că, pentru repararea sau montarea de semafoare noi, contractul ASB, de circa patru milioane de euro, a fost încredințat UTI Grup, companie al cărei (fost, acum) administrator și acționar, Tiberiu Urdăreanu.

Iar tipul ăsta este acuzat de DNA că ar fi dat mită unor primari pentru lucrări exact în domeniul traficului rutier.

În afară, poate că nu e inutil acest colaj superb, din doua fotografii apărut, ieri, pe pagina de Facebook a Gabrielei Firea.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre București:
Restaurante non-stop din București, unde să te dregi după o noapte de beţie
Întrebarea zilei: Cum e într-un scaun rulant prin Bucureşti?
Un italian a făcut maratonul micilor din București, ca să afle care sunt cei mai buni