Știri

Noua lege a minelor dată de Guvernul PSD este mai toxică decât cea pentru Roșia Montana

Dacă ești împotriva acestei legi, mai poți face contestație la Ministerul Economiei până pe 28 februarie.
rosia montana
Unul dintre protestele organizate în 2013 în diaspora împotriva exploatării cu cianură de la Roșia Montana. Fotografie de Anca Belei, Geneva. 

Mai ții minte toamna lui 2013 când am ieșit cu miile pentru Roșia Montană? Recordul a fost de 60 mii de oameni care au ocupat bulevardele și străzile din toată țara pentru a salva localitatea istorică din Munții Apuseni, amenințată de o lege care pava drumul companiei Gold Corporation către exploatarea auriferă, dar și către distrugeri iremediabile: patru vârfuri dinamitate, sute de oameni alungați din casele lor, natură otrăvită cu cianură. Asaltul a fost oprit atunci, dar iată că legea revine într-o formă nouă și mult mai dăunătoare: dacă legea din 2013 era cu dedicație pentru Roșia Montană, noua lege dă liber la exproprieri pentru proiecte miniere de orice fel și de oriunde din țară. Practic, ar putea fi afectată toată populația României, mi-a spus Roxana Pencea Brădătan, directoarea rețelei de organizații civice Mining Watch România care a urmărit cum a luat naștere această lege pusă acum de Guvern în dezbatere publică.

Publicitate

VICE: De ce a apărut această lege acum?
Roxana Pencea Brădătan: Proiectul de lege este în lucru de aproximativ doi ani, la el a lucrat o comisie interministerială, sub supravegherea mai multor personaje controversate: Bogdan Găbudeanu, angajat Deva Gold, Toni Greblă, primul inițiator al unei legi cu exproprieri pentru industria minieră, Darius Vâlcov, eminența cenușie a premierului Dăncilă. Noi, Mining Watch România, am solicitat să facem parte din acest grup de lucru, am fost refuzați. Legea a ieșit acum pentru că probabil acesta este momentul în care după negocieri fiecare a obținut ce și-a dorit. În textul legii găsim companii care beneficiază în mod direct de prevederi.

rovina

La Rovina este al doilea cel mai mare zăcământ aurifer din Europa. Fotografii de Dan Tăuțan

Care sunt companiile și ce beneficii au primit?
Legea introduce această declarare de interes public național a proiectelor miniere, de această prevedere putând profita orice companie care are cariere de orice fel: de la aur până la rocă ornamentală. Dar, în principal, beneficiază Roșia Montană Gold Corporation. Dat fiind arbitrajul în desfășurare la Washington dintre Gold Corporation și statul român, această lege ar putea reprezenta pentru companie o garanție din partea statului că România e dispusă la un compromis și că se înlătură toate obstacolele legislative. Declararea proiectului minier ca fiind de interes public național îi lasă să facă mult doritele exproprieri ale localnicilor care au refuzat de-a lungul timpului să plece, adică zeci de familii.

Publicitate

Noul proiect conține, de asemenea, derogări de la Codul Silvic, de aceste prevederi va beneficia orice exploatare minieră, nu doar marile exploatări. Dacă cineva are o carieră de piatră, nisip, rocă ornamentală, prevederile i se aplică în egală măsură. În cazul derogărilor de la Codul Silvic, există o mare companie care va profita: Deva Gold, companie canadiană 80% și românească 19%, exact ca Gold Corporation, care are proiectul minier Certej, este acum blocată pentru că nu poate tăia peste 165 de hectare de pădure pentru amplasarea iazurilor de decantare cu cianuri.

Noi, societatea civilă, am convins Ministerul Apelor și Pădurilor să suspende o primă defrișare. Noua lege vine și înlătură toate piedicile din Codul Silvic tocmai pentru a permite scoaterea pădurii din fondul forestier național. Tot în cazul Certej, aceeași pădure e cerută în instanță de obștea agricolă Măcrișul. Obștile pot deține în comun păduri, dar nu le pot înstrăina. Noul proiect de lege dă dreptul obștilor și composesoratelor să vândă către companiile miniere pădurile pe care le dețin. E o prevedere cu dedicație. Nu există urmă de îndoială.

Samax România, companie privată, 100% canadiană, deține proiectul Rovina (Hunedoara), o mină imensă de cupru și aur, noua Roșie Poieni, și vrea să dea drumul proiectului într-o zonă virgină unde nu a mai existat minerit. Acum se află în perioada în care au obținut licența. Noul proiect de lege conține o prevedere care spune că la atribuirea unui contract de licență minieră se elimină obligativitatea mai multor studii de impact social și de mediu. În vechea lege scria negru pe alb că e obligatoriu să faci mai multe studii. Samax a anunțat de curând că nu a obținut cele zece milioane de dolari pe care voiau să le atragă pe bursă pentru realizarea studiilor de mediu și de fezabilitate. Cu noua lege nici nu le mai trebuie.

Publicitate
Cariera-Rosia-Poieni

Cariera de cupru și aur de la Roșia Poieni.

Cum se va desemna un proiect minier ca fiind de interes național? Există niște criterii?
Guvernul va desemna proiecte de interes public național după bunul lui plac. Sunt criterii foarte subiective, de genul: să contribuie la dezvoltarea economică a României. Dacă Dăncilă vine și spune că zăcămintele de cupru contribuie la dezvoltare pentru că avem Rovina și nu știu ce mină, poate da HG prin care declară mina de interes național și se simplifică toată procedura de avizare. Acum nu poți devia un curs de apă dacă proiectul nu e de interes public. Dacă obții această declarare automat obții devierea râului sau dreptul de a expropria dacă nu poți să scapi de un locuitor.

E mult mai grav decât legea din 2013. Acum toate prevederile sunt pentru toate tipurile de mine, în 2013 era o dedicație pentru Roșia Montană, dar în acest caz, dacă mâine sub casa ta găsesc nichel sau ceva și compania minieră convinge Guvernul că e de interes public, te poți trezi expropriat din casa pentru care ai muncit toată viața.

După 2013 când a fost oprită legea minelor de protestele de stradă, ne-am cam liniștit cu Roșia Montană. Cât de realizabil este totuși proiectul minier cu cianură chiar și dacă trece această lege cu exproprieri?
În momentul ăsta, dacă se ajunge la un compromis la Curtea de arbitraj de la Washington se poate relua avizarea din momentul în care erau rămași, dar cu noua lege totul se simplifică. Avizarea asta devine realizabilă. Gold Corporation are două opțiuni: fie o despăgubire semnificativă în bani, fie agreează un compromis cu statul român și obțin undă verde pentru continuarea proiectului.

Publicitate
certej

La Certej în 1971 a avut loc unul dintre cele mai mari dezastre de mediu din România.

Realizarea proiectelor miniere de la Roșia Montană și Certej înseamnă și poluare cu cianură.
Ultima dată când s-a discutat despre cianură la nivel legislativ a fost în Guvernul Cioloș când a fost propus un moratoriu pe zece ani, dar legea este și acum blocată în comisia pentru industrii din Parlament. La Certej și la Roșia Montană cianura e în plan, la Rovina se neagă acest lucru, dar nu există studiu de fezabilitate să știm cu precizie.

Ce impact va avea legea asta?
La nivel național vor fi mii de astfel de proiecte vizate de lege. Toată populația României va fi afectată. Și mediul este clar amenințat. Până acum, legea stipula că mineritul este interzis în ariile naturale protejate punct. Acum, legea în dezbatere prevede că se pot găsi excepții de la interzicerea activității miniere în zone protejate și cu monumente istorice.

Dacă ești și tu împotriva legii care dă undă verde exproprierilor, poți trimite contestație către Ministerul Economiei până pe 28 februarie, de aici.

Editor: Gabriel Bejan