Cum îți distruge sănătatea viața ca DJ

Viața unui artist în turneu sună ca un vis: zbori către destinații noi și exotice, ești plătit să dai spectacole cu opera vieții tale pe scenă și să te-admire lumea, iar oamenii-ți zic cât ești de mișto și te copleșesc cu toată băutura, cocaina și sexul pe care ți le-ai putea dori.

Dar în spatele pozelor ălora de pe Instagram cu avioane private și piscine de la hoteluri de lux se-ascunde și o uzură cotidiană. Izolare, un program neregulat de somn, săptămâni sau poate chiar luni departe de prieteni și de cei dragi, vârfuri și căderi turbulente în carieră și o cultură a băutului și drogatului din greu.

Toate astea pun presiune asupra sănătății mintale a artiștilor în turneu. Și, pe parcursul ultimului an, din ce în ce mai mulți dintre ei au început să vorbească despre cum job-ul visurilor lor i-a dus în niște zone destul de întunecate.

Avicii s-a retras din muzica dance anul ăsta, la vârsta de 26 de ani, a abandonat contracte scandalos de profitabile pentru concerte și o carieră aflată pe culmile gloriei. După cinci ani de turnee și băut din greu, starul suedez ajunsese deja în spital de două ori.

Erick Morillo, legenda house-ului newyorkez, a dezvăluit recent că și viața lui a intrat într-un picaj abrupt când a început să i se prăbușească și cariera: aproape și-a pierdut un braț din cauza dependenței de ketamină injectabilă pe care-a dezvoltat-o ulterior.

Benga, pionierul dubstep-ului, tocmai s-a întors după o pauză de doi ani, provocată de un diagnostic de schizofrenie și psihoză maniaco-depresivă, provocate, sau cel puțin mascate, crede el, de ani întregi de turnee grele și droguri.

Producătorul revoluționar Deadmau5 și-a dezvăluit și el propria bătălie cu „probleme depresive" la finalul anului trecut; până și seniorul de neoprit al techno-ului, Carl Cox, a declarat pentru Mixmag că o s-o lase mai ușor cu programul de turnee pe anul viitor, pentru că se teme „să nu se epuizeze". Cox s-a lăsat de băut, droguri și fumat după o panică provocată de probleme grave de sănătate acum 14 ani, dar chiar și treaz și sănătos nu poate să facă față lipsei de somn și schimbărilor constante de fus orar, pe care le implică turneele internaționale.

Teoretic, să fii DJ și producător de succes ar trebui să fie unul dintre cele mai tari joburi din lume… Deci, de ce ajung așa spectaculos la epuizare atâți artiști super bine cotați?

60% dintre muzicienii care au participat la un sondaj al ONG-ului britanic Help Musicians spun că au experimentat depresia…

Studiile academice spun că munca artistică e solicitantă pentru sănătatea mintală a oricui, indiferent că abia te descurci de la o zi la alta într-un squat sau încasezi cecuri cu cinci zerouri, în penthouse-ul tău din Las Vegas. Universitatea Victoria a publicat un raport anul trecut, care corela răspândirea problemelor de sănătate mintală printre profesioniștii din arte cu câștigurile mici, programul lung de muncă și lipsa de siguranță a condițiilor de muncă. Și 60% dintre muzicienii care au participat la un sondaj al ONG-ului britanic Help Musicians spun că au experimentat depresia; programul antisocial de muncă, problemele cu banii, calendarul neregulat de muncă și turnee au fost identificate drept cele mai mari probleme.

Dar chiar și cei pe valul succesului riscă probleme cu sănătatea mintală. Privarea de somn, izolarea în călătorii și lunile lungi departe de sistemul de sprijin format din familie și prieteni, un cerc competitiv și critic de colegi, haterii de pe Internet și un job definit atât de culmi înalte și căderi zdrobitoare: toate astea pot să se-adune și să facă de netrăit chiar și viața celui mai de succes artist. Pune asta laolaltă cu un lifestyle repetitiv, pe care, probabil, îl susține mâncarea de la fast food, lipsa activității fizice și prea multă băutură și droguri și ai toate ingredientele pentru disperare.

Vijaya Manicavasagar e Directorul Serviciilor Psihologice de la Institutul Black Dog, o organizație de caritate fondată în scopul cercetării și tratării bolilor mintale. Manicavasagar a declarat pentru THUMP că frenezia turneelor duce la riscul apariției problemelor mintale, nu doar pentru că lipsa somnului și stilul de viață nesănătos fac cu atât mai grea menținerea „stărilor și a emoțiilor la un nivel echilibrat", dar și pentru că petrecutul din greu poate să mascheze probleme mai profunde.

„Dacă se simt rău sau se simt anxioși, pot să atribuie eronat sursa stării: «A, da, păi am petrecut din greu, sunt mahmur, aia e», așa că pot să nu-și dea seama că există o problemă mai profundă acolo", a spus Manicavasagar.

La fel, când treci prin culmile și căderile unei vieți numai în petrecere poți să ajungi să maschezi suișurile și coborâșurile abrupte pe care le provoacă psihoza maniaco-depresivă. Iar cei care suferă de anxietate sau depresie au adesea tendința să petreacă și mai mult, ca să încerce să se simtă sociabili.

„Se iau după metode testate și verificate, care poate i-au înveselit în trecut", a spus Manicavasagar, „dar probabil nu e o idee așa bună să faci asta, doar ca să maschezi sau să compensezi o stare proastă de spirit sau o problemă cu anxietatea, când ce-ți trebuie, de fapt, e ajutorul unui profesionist."

Vedeta Bromance Louisahhh știe foarte bine ce preț poți s-ajungi să plătești pentru turnee și petreceri. Nu mai bea de peste zece ani, dar chiar și acum, când trăiește sănătos, tot resimte uzura săptămânilor lungi și singuratice pe drumuri – e greu mai ales când pleci într-un turneu solo sau în țări în care nu vorbești limba și e dificil să te descurci.

„Adică, pe bune, eu sufăr de anxietate și depresie", a declarat Louisahhh pentru THUMP. „Nu-ți rămân prea multe resurse emoționale ca să amortizezi ce provocări mai apar. Uneori mă simt dezechilibrată și ca persoană care nu bea, în turneu, parc-aș fi în cu totul alt plan decât toată lumea cu care interacționez. Nu vorbesc cu nimeni până ajung la club și toată lumea e beată sau spartă și pe altă lungime de undă decât mine. Și asta e foarte incomod. Înțeleg că alcoolul te unge la fix ca să socializezi. Chiar dacă nu ești neapărat alcoolic, poate să te tenteze să te amorțești, să te relaxezi, să fii pe vibe cu toată lumea."

Crookers, starul italian de bass, e altul care cunoaște tentația petrecutului la greu pentru distracție, după care ajungi să petreci doar ca să ții pasul cu restul lumii.

„Când am început să am multe turnee, îmi plăcea la nebunie să mă-mbăt și să dorm 30 de minute pe noapte și să mă distrez cu tipe la nimereală", a declarat pentru THUMP. „N-am încercat niciodată drogurile, dar tot ce-mi amintesc sunt niște ani în care mi-era «rău» tot timpul. Nu era așa marfă și tare cum crede lumea să te trezești mahmur în fiecare zi și să te duci la alt aeroport, iar apoi să intri în cercul ăla vicios, în care «bei ca să te simți mai bine», nici asta nu prea era distractiv. Îmi aduc aminte când mi-a zis un prieten apropiat: «Man… Arăți ca dracu'!»"

Crookers a trebuit, în cele din urmă, să se lase de băut și să se apuce în loc de sport. În timp, s-a adaptat la un nou stil de viață în turneu, care „seamănă mai mult cu turneele unui sportiv, decât al unui DJ de club."

„[Știam] că dacă o țin tot așa cu viața aia dementă o să mă pierd super repede și-apoi o să-mi fie mai greu să repar ce-am stricat", a zis el. „Am observat asta în general, după ce am început să am mai multă grijă de mine. Turneele au devenit mult mai ușoare și mai simplu de dus psihic decât înainte."

„N-aș fi reușit niciodată să ajung unde sunt acum cu cariera dacă nu mă lăsam de băut și de droguri", adaugă Louisahhh. „Problemele [cu drogurile și cu alcoolul] m-au adus urgent într-un punct în care mi se îngustase super mult viața. Viața mea ajunsese să-nsemne perimetrul de cinci străzi dintre apartamentul meu și apartamentul dealerului meu."

Există semne ușor de recunoscut care te avertizează, pot să-ți arate dacă cineva suferă de mai mult decât o mahmureală constantă: incapacitatea cronică de a dormi; extenuarea și irascibilitatea; emoțiile de anxietate și groază; sau „fixații pe anumite obiecte, substanțe, activități sau comportamente". Toate sunt semne că persoana respectivă s-ar putea să aibă nevoie de ajutorul unui profesionist (care poate să-nsemne orice, de la resurse online pentru auto-evaluare, precum cele disponibile la Black Dog Institute, până la o vizită la medicul de familie și, eventual, o trimitere la un specialist).

„[Dacă] persoana nu mai face chestii pe care le făcea înainte sau nu se mai bucură de chestii care îi plăceau, sau dacă simte că nu prea își mai poate regăsi echilibrul, nu prea se mai poate întoarce la ceea ce consideră un stil de viață normal, atunci, da, cred că ar trebui să ceară ajutor", a spus Manicavasagar.

Sigur, nu zice nimeni că nu poți să trăiești ca un Rolling Stone și să te ții de turnee ca ei – există o grămadă de artiști mari pe lume, unii dintre ei au aproape 50 de ani, care încă mai cântă o dată la câteva seri și care-și încep și termină fiecare concert cu shot-uri la greu. Dar nu strică niciodată să conștientizezi rigorile vieții de turneu (chiar dacă te-ajută doar să te simți mai bine cu slujba ta căcăcioasă de birou).

„Celor care nu cunosc stresul stilului ăsta de viață li se pare că-ți trăiești visul", a spus Louisahhh. „N-ai un job pe bune, ești DJ, vezi lumea. Dar, nu, realitatea situației e că muncești la ore dubioase, ești foarte departe de casă, nimeni nu prea înțelege cum vine asta, în afară de oamenii care fac același lucru, știi ce zic?"

„Am văzut oameni – nici nu știu cum reușesc, pentru că e foarte greu pentru corp – care nu dormeau, gen, câte cinci zile, pentru că puneau muzică, plecau la aeroport, se sparg în cap mahmuri în camera de hotel, pun muzică, pleacă la aeroport… E o nebunie să-ți supui corpul la așa ceva."

„E o viață dementă de la bun început și nu cred că-i pentru toată lumea, înțeleg perfect de ce unii se lasă sau dezvoltă probleme psihice", a zis Crookers. „Știu o grămadă de DJ care azi sunt demenți pe depresie și mâine te distrezi cu ei la nebunie. Oamenii ăștia suferă dn cauza stilului nebun de «viață de turneu», dar o țin tot așa, pentru că au nevoie de asta, le place la nebunie și le e necesar."