Pentru cei care nu cred în chirii sau taxe pe proprietate la stat, dar vor să trăiască pe gratis în mijlocul oraşului, există puţine opţiuni şi toate-s la limita legalităţii. Legile împotriva squaterilor, capacitatea limitată de locuitori din comunităţile hippie deja stabilite şi suprapopularea urbană lasă puţin spaţiu terestru tinerilor faliţi care vor să trăiască alternativ.

Noul val de hipioţi din Copenhaga a explorat însă teritorii noi şi a găsit o soluţie: casele plutitoare. Pe canalul de lângă faimoasa comunitate Christiania, înfloreşte aşa-numitul Port al Păcii sau portul-pirat. Aici acostează momentan câteva zeci de ambarcaţiuni şi case DIY plutitoare, în care tinerii locuiesc full-time.

Apa e considerată momentan un fel de no man's land, fiindcă nu există legi de proprietate clare care să interzică locuitul aici, în apropierea micuţului „stat în stat" Christiania.

Ai nevoie fie de o ambarcaţiune spaţioasă, fie să-ţi construieşti propria structură plutitoare şi eşti liber să acostezi pe canal. Cel puţin deocamdată.

Piraţii care se folosesc de materialele aruncate la staţiile de reciclare din oraş sunt printre cei mai ingenioşi: îşi fac singuri design-ul, construcţia şi lansarea la apă. Dacă nu vor să-şi vadă munca de câteva luni pe fundul apei, au nevoie de minime cunoştinţe arhitecturale.

Costurile sunt extrem de reduse: o structură bine izolată şi funcţională pe apă poate să ajungă la doar câteva sute de euro, adică echivalentul chiriei într-un apartament bucureştean pe-o lună. Investiţiile mai mari sunt motorul de deplasare şi sursa de încălzire, de obicei sobe masive de metal cu lemne.

Butoaiele de plastic goale sunt o adevărată comoară aici, pentru că asigură plutitul dacă sunt destule la număr. Tot lux sunt considerate şi utilităţile pe care le-ai putea asocia cu normalitatea, precum apa potabilă care curge de la robinet, duşul, toaleta în casă sau energia electrică.

Ca să ai acces la toate astea, ca pirat, e nevoie să iei contact cu uscatul din când în când.

Probabil știi deja că situaţia din Christiania nu e tocmai roz după izgonirea forţată a dealerilor de verde din comunitate de către poliţia daneză. Am vrut să aflu părerea locuitorilor din Portul Păcii despre siguranţa traiului aici.

Oamenii stau cu frica evacuării, deşi nu există niciun precedent. Autorităţile ştiu de existenţa lor, dar nu se obosesc să emită legi navale noi pentru câţiva dubioşi.

Comunitatea e mică, semi-temporară, iar despre identitatea ei n-o să povestesc prea mult, tot spre binele ei. E interesant să ştii că cei mai mulţi dintre „piraţi" ţi-ar putea fi colegi la universitate.

Cei mai mulţi tineri spun însă că nesiguranţa zilei de mâine îi face să trăiască prezentul din plin şi să se bucure mai mult de ceea ce deja au, aproape pe gratis. Au un stil de viaţă în care îţi asumă şi transformă disconfortul în anti-consumerism, impact cât mai redus asupra mediului şi anarhie constructivă, dar şi în petreceri-monstru cu rom, muzică şi prieteni săriţi de pe fix.

Ce-i drept, când ai propriul port, e mai uşor să nu-ţi deranjezi frecvent vecinii.

Frica evacuării e compensată de senzaţia că eşti mult mai în siguranţă faţă de ceilalţi în eventualitatea ridicării bruşte a nivelului apelor, din pricina încălzirii globale. Noe-ajută!

De curând s-a instalat în sudul Copenhagăi şi varianta legalizată a caselor plutitoare, pentru studenţii care nu vor să şi-o ardă hipioţi: o firmă de design nordic închiriază pentru șase sute de dolari pe lună containere navale plutitoare all-included.

O ofertă de cinci stele în comparaţie cu confortul din Portul Păcii, care s-ar putea să atragă în viitor investitorii marilor firme imobiliare.

Până atunci, mai poţi da o tură la periferia Christianiei să vezi cum se trăieşte la liber pe canal.

Și, cine ştie, să-ţi dai seama dacă e mai combinaţie să-ţi muţi în viitor cuibul pe apă.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre Copenhaga:
Am fost în Christiania
Un DJ din Copenhaga hackuia calculatoarele ălora pe care-i invita la party
În Copenhaga s-a desfășurat primul miting nazist de la sfârșitul WWII