Știri

Marian Munteanu și-a turnat profesorii și colegii la Securitate, dar nu i se va întâmpla nimic

Acesta e variantă prescurtată a celebrei povestiri despre eroul de carton.

de Andreea Pocotilă
20 Octombrie 2016, 1:44pm

Fotografia asta îți arată fix ce e în neregulă cu istoria recentă a României. Un turnător la Securitate, vorbindu-le oamenilor din Piața Universității despre speranță și democrație. Fotografie de Emanuel Pârvu / Mediafax Foto

Dacă în ultima perioadă ai fost atent la scandalul din jurul lui Marian Munteanu, nu este exclus ca acum să fii puțin confuz. Asta pentru că, acum câteva zile, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat că fostul lider al studenților din Piața Universității în 1990 nu a fost colaborator al Securității. Bine, de fapt, CNSAS nu a transmis foarte clar asta, ci un comunicat sec plin de înșiruiri de articole de lege și de funcții de persoane, din care jurnaliștii au fost nevoiți să deducă faptul că „membrii conducerii fundațiilor - 1 persoană" este Marian Munteanu. Fapt confirmat și de acesta, care a scris la scurt timp pe Facebook că, în sfârșit, i s-a făcut dreptate.

De multă vreme, despre Marian Munteanu au circulat zvonuri că ar fi avut legături cu Securitatea.

Cum, el, fost lider al demonstrațiilor din Piața Universității din 1990, prezentat mereu ca „membru al rezistenței anticomuniste", participant la Revoluție, bătut la mineriadă, eterna victimă a securiștilor, să toarne la Securitate? Da, chiar el.

REFUZUL DECLARAȚIEI DE INTEGRITATE A RIDICAT PRIMELE DUBII

Dar astea au rămas doar zvonuri, până când, la începutul lui aprilie 2016, a devenit candidatul PNL la poziția de primar general la Capitalei. Din această postură, trebuia să semneze o declarație de integritate propusă de ONG-ul România Curată și asumată de toți candidații PNL. Prin acest document s-ar fi angajat, printre altele, că:

„Nu am ocupat funcții de conducere în fostul PCR, nu am fost informator (informatoare) și nu am făcut parte din fosta Securitate, nu sunt și nu am fost ofițer, agent sau angajat/colaborator în orice formă în actualele servicii secrete."

După ce întâi a spus că a semnat declarația, apoi a spus că el refuză să o semneze, pe motiv că pe el nu-l poate evalua, așa, chiar oricine.

„Au venit niște domni la mine, că, domnule, este o organizație, cu România Curată, cu cod de integritate, pe care eu trebuie să-l semnze. Domnule, în primul rând, eu nu recunosc oricui capacitatea și dreptul să mă evalueze", a spus Munteanu atunci.

Ăla a fost momentul în care probabil în mințile multor jurnaliști a încolțit ideea că zvonul că Munteanu are ceva urât de ascuns nu e numai un zvon. Iar când PNL a anunțat că îi retrage candidatura, după ce mai multe ONG-uri l-au catalogat drept incompatibil cu valorile europene și democratice și simpatii fără mișcarea legionară, suspiciunile au crescut.

Drept urmare, la câteva luni după, în iunie 2016, au apărut și dovezile, într-un articol din Adevărul care titra: „EXCLUSIV Marian Munteanu, sursa „Ioan" a Securităţii: liderul „golanilor" din Piaţa Universităţii urmărea profesori şi studenţi străini".

Articolul a stârnit indignare și nervi, apoi au început glumele. Eu m-am gândit atunci că e și un lucru bun în asta, și anume că securiștii s-au bătut și între ei în Piața Universității.

Citește și: Tot ce ar trebui să știi despre Marian Munteanu, dacă ți-e lene să citești

Dar timpul a trecut și lumea a uitat de Marian Munteanu și de turnătoriile lui. Până acum trei zile, când comunicatul CNSAS a creat iar haos pentru că anunța că Marian Munteanu nu a fost colaborator al Securității.

Motiv de delir al lui Marian Munteanu împotriva criticilor săi: „Decizia corectă a Colegiului CNSAS privind pretinsa «colaborare» cu securitatea îi va nemulțumi, probabil, pe calomniatorii profesioniști din așa-zisa «societate civilă» și pe stăpânii lor politici. Să fie sănătoși!"

CÂT DE VINOVAT SAU NEVINOVAT ESTE MARIAN MUNTEANU?

Marian Munteanu, Piața Universității, 1990

Dar ceea ce părea salvarea pentru Marian Munteanu s-a dovedit exact opusul. CNSAS l-a contrazis azi, când a publicat adeverința de necolaborare a sa și a explicat, punct cu punct, în ce a constat relația acestuia cu forțele Securității. Adeverința este asemănătoare unei motivări a unei instanțe de judecată, ea explică motivele și modul în care s-a ajuns la respectivul verdict de necolaborare.

„Domnia sa, student la Facultatea de Filologie din cadrul Universității București, a fost recrutat în scopul încadrării informative a unui lector portughez (J.P.F.), suspectat pentru apartenență la serviciul de spionaj portughez. La data de 28.03.1988, a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ IOAN", spune CNSAS, în documentul publicat pe site.

Asta, deși, de fiecare dată când a fost pus în fața unor astfel de acuzații, Munteanu a negat că a semnat vreun angajament.

Din contră, Munteanu a spus mereu că a fost „urmărit, reţinut, anchetat de Securitate, în repetate rânduri, de-a lungul multor ani". Astfel, el făcea referire la conflictul pe care l-a avut cu Securitatea în 1989, când a fost urmărit penal pentru relația sa cu Petre Țuțea, episod pe care îl explică și CNSAS, în documentul publicat pe site.

Singurul lucru pe care Munteanu îl spunea despre el și Securitate este ăsta:

„Eu nu am semnat nimic (cu excepţia declaraţiilor date în faţa organelor de anchetă), nu poate exista nimic care să mă poată incrimina (mă refer la chestiuni reale), dimpotrivă. Totul se va dovedi, prin decizii ale instanţelor, la timpul cuvenit... Mă iertaţi, dar chiar nu am timp de aşa ceva", a declarat Munteanu pentru Adevărul, în iunie.

Dar, potrivit unui comunicat al CNSAS, Marian Munteanu nu numai că are dosar și angajament, dar chiar le-a văzut, pe amândouă, de față cu oficialii instituției.

„La data de 13.08.2009, dl. Marian Teofan Dragoş MUNTEANU l-a vizionat la sala de lectură a instituţiei. Precizăm că, legea asigură dreptul de a solicita deconspirarea surselor identificate în dosar, precum şi obţinerea de fotocopii de pe acesta, dar domnia sa nu şi-a exercitat acest drept", transmite CNSAS.

CE ÎNSEAMNĂ „COLABORATOR ÎN SENSUL LEGII"

Eroul Marian Munteanu, după ce fusese bătut de mineri în centrul Bucureștiului, în 1990. Fotografie de Andrei Iliescu via Mineriada a fost o umbră hidoasă

Dar de ce adeverința CNSAS se încheie cu „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii"?

Cuvintele cheie sunt „în sensul legii". Uite de ce.

Ca să înțelegi, trebuie să știi două lucruri importante. În primul rând, legea s-a schimbat în 2008, când CNSAS-ului i s-au tăiat aripile și nu mai putut da verdicte de colaborare sau necolaborare, ci trebuia să ducă toate cazurile în instanță, care să decidă această calitate.

Practic, legea a fost schimbat pentru că atât de mulți erau declarați colaboratori ai Securității, că ajungeam să nu mai aibă cine să conducă primării, consilii locale, ministere.

Sunt munți de dosare la CNSAS și până în august, anul ăsta, fuseseră deconspirați 3213 ofițeri și subofițeri de Securitate și 457 de colaboratori ai Securității. Iar lista e updatată non stop.

Al doilea lucru pe care trebuie să-l știi: noua lege cere îndeplinirea a două condiții pentru ca o persoană să poată fi numită „colaborator": turnătoriile sale să denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului comunist și să încalce drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Dacă una dintre aceste condiții nu este îndeplinită de notele informative date de respectivul, acela nu poate fi numit colaborator.

Uite ce spune CNSAS despre Munteanu: „Documentele citate în cuprinsul prezentei adeverințe nu fac referire la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist (...) în speță este îndeplinită numai ce-a de-a doua condiție."

În traducere, Munteanu a turnat colegi și profesori, încălcându-le drepturile, dar turnătoriile sale nu făceau referire la acțiuni ale acestora împotriva regimului. Nu pot să nu mă întreb: dacă profesorii și colegii săi ar fi avut atitudini și acțiuni potrivnice regimului, oare Marian Munteanu le-ar fi povestit sau nu securiștilor în notele sale despre ele?

CE A TURNAT, DE FAPT, LIDERUL STUDENȚILOR?

Cu prestanță, lider al studenților în 1990. Fotografie de Emanuel Pârvu / Mediafax Foto

Uite câteva fragmente din notele pe care le-a semnat Marian Munteanu, sub numele de sursă „Ioan":

„Subiect: G.R.W., student la Facultatea de Filologie București, anul I română, grupa 472. Vârsta: aprox. 32-34 ani. Relațiile cu studenții: par limitate la colegii de grupă. În general este izolat, nu discută cu nimeni în afara saluturilor și chestiunilor școlărești, și acelea puține. Trăsături psiho-comportamentale: liniștit, izolat, șters."

„Subiect: J.F.P., lector de limba portugheză la Facultatea de Filologie București. Precizări biografice și personale: Subiectul este căsătorit cu mama copiilor M.-C. (7 ani) și R.M. (8 ani). Liantul principal al căsniciei se pare că îl constituie copiii. La plecarea în Portugalia (survenită la sfârșitul lunii mai 1988, după 20 ale lunii), subiectul se arăta nehotărât cu privire la revenirea în România. (...) La două dintre întâlniri, la domiciliul subiectului (ultima înaintea plecării acestuia în Portugalia) a fost de față și F.G., angajată a Ambasadei Portugheze împreună cu o tânără (româncă), absolventă a Facultății de filologie București, studentă a fostului lector portughez cu care urmează, se pare, să se căsătorească. Subiectul se află în relații amicale cu F.G., fiind destul de mult timp împreună. O conduce uneori cu mașina ambasadei la cumpărături, merg în excursii etc."

„Referitor la unele persoane cu care a intrat în contact în ultimul timp, amintesc pe: A., cetățean libanez, absolvent al facultății de medicină. Pe acesta presupun că l-a cunoscut prin intermediul lui F.G. (în prezent aceasta se află la Budapesta - se pare că definitiv), două cetățene brazilience, una dintre ele se numește A., iar cealaltă I., care locuiește pe Bd. Magherul în blocul Grădinița R., cetățean portughez, funcționar al Ambasadei. Pe data de 16 nov. a fost ziua de naștere a lectorului portughez, pe care și-o va serba sâmbătă 19 nov. la domiciliul lui R. din str. Mîntuleasa, la care voi participa și eu."

Din toate aceste note, pe care le poți citi pe site-ul CNSAS, reiese că Munteanu avea relații apropiate cu cei pe care îi turna. Da, ai înțeles bine, le câștiga încrederea, îi vizita acasă și afla lucruri intime despre ei, pe care apoi le spunea mai departe celor de la Securitate.

În plus, pentru aceste note, Munteanu a primit și bani de la Securitate. Astfel de activități erau, de obicei, recompensate.

„Domnul Munteanu Marian Teofan Dragoș a fost recompensat de organele de Securitate cu suma de 500 de lei", anunță CNSAS, care citează un raport întocmit de securistul care îl avea în grijă pe Muntanu și o chitanță găsită în dosarul său.

Ca să ai clar în minte cine erau cei cărora Marian Munteanu și mulți alții le turnau informații personale despre alții, îți redau mai jos un fragment dintr-o telegramă adresată de șefii Securității lui Nicolae Ceaușescu cu ocazia bilanțului Departamentului Securității și publicată în periodicul Securitatea, într-un număr din 1986:

„Vă raportăm, tovarășe comandant suprem, că, așa cum permanent ne indicați, vom situa neabătut în centrul activității noastre aplicarea conceptului de prevenire a oricăror acțiuni dăunătoare intereselor poporului, vom veghea la apărarea cu fermitate a legalității socialiste și vom face totul pentru a zădărnici orice încercare de a atenta la cuceririle revoluționare ale oamenilor muncii, la securitatea statului."

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre naționalism:
Biserica Ortodoxă e la fel de absurdă ca-n România şi la vecinii noştri din Balcani
Românii sunt mândri doar de reuşitele altora
Comentariile românilor supărați pe Halloween îți arată că încă trăim în comunism