​O trupă finlandeză de punk cu dizabilități merge la Eurovision

Sâmbăta trecută, telespectatorii finlandezi au ales oficial trupa Pertii Kurikan Nimipäivät (PKN), o trupă punk rock compusă din patru bărbați de vârstă mijlocie, să-i reprezinte la Eurovision ediția 2015. Concursul se va ține în Viena, Austria, din 19 până pe 23 mai.

Mulți finlandezi au speranțe mari că PKN, prima trupă de punk care a participat vreodată la Eurovision, va câștiga concursul. Ultima victorie a finlandezilor a fost în 2006, când trupa heavy metal Lordi a cântat Hard Rock Hallelujah. Membrii trupei cred că participarea lor la concurs va fi o ocazie minunată de a promova respectul față de persoanele cu dizabilități mintale.

Ne revoltăm împotriva societății în diverse moduri, dar nu facem politică, a declarat recent pentru The Guardian basistul PKN Sami Helle. „Schimbăm atitudinea oamenilor, mulți vin la concertele noastre și avem o grămadă de fani. Nu vrem ca oamenii să ne voteze din milă, nu suntem diferiți de restul lumii – suntem niște tipi normali cu handicap mental. "

PKN s-a format în 2009 la un atelier pentru adulți cu dizabilități de învățare găzduit de Lythy, o organizație finlandeză care le oferă găzduire, resurse și activități inovatoare și distractive adulților cu dizabilități intelectuale. După eveniment, Pertti Kurikka, un chitarist cu paralizie cerebrală, a ținut legătura cu solistul Kari Aalto, basistul Sami Helle și toboșarul Tony Välitalo și cu coordonatorul atelier care le-a devenit manager, Kalle Pajamaa. Au început să repete regulat și să scrie cântece inspirate de experiențele lor și de lipsa de respect pe care au simțit-o în mai multe azile, cu versuri de genul: „ Am nevoie de respect și demnitate în viața mea".

„Pentru unii oameni suntem diferiți", a spus Aalto, „dar avem aceleași drepturi ca tot restul lumii. "

În 2012, trupa a început să câștige mai mulți fani, după lansarea documentarului The Punk Syndrome, realizat de finlandezii Jukka Kärkkäinen și Jani-Petteri Passi, care urmărește evoluția trupei, de la primele repetiții până la primul turneu european. Trupa a atras oamenii cu vechile stereotipuri ale oricărei trupe (un solist fustangiu, un basist dubios, un chitarist cu aere de divă și un toboșar simpatic, ale căror conflicte sunt dezamorsate de un manager cu capul pe umeri) și cântecele simple despre problemele vieții de zi cu zi, precum pedichiuriștii îngrozitori. Între timp și-au clădit o bază de fani destul de solidă în Scandinavia și Germania și au călătorit prin Europa și America de Nord – nu ca o trupă specială la care cască lumea gura ca la circ, ci ca o trupă de punk serioasă și iubită.

Nu există ceva mai anti-sistem decât patru tipi cu dizabilități care se revoltă împotriva instituțiilor de care au fost înconjurați, a scris în 2013 Nick Hard de la List, ca să explice dragostea de care e înconjurat documentarul The Punk Syndrome.

Popularitatea câștigată a ajutat trupa să intre în februarie în competiția de calificare pentru Eurovision, alături de alte 17 trupe și cântăreți cu stiluri diferite, de la pop la reggaeton. Trupa a cântat piesa de 85 de secunde Aina Mun Pitää (Mereu sunt nevoit), un strigăt de revoltă împotriva mâncatului sănătos, a treburilor casnice și a banalității zilnice.

Observatorii cred că popularitatea trupei a început deja să schimbe atitudinile oamenilor în Finlanda.

„Am observat că oamenii au început să considere persoanele cu dizabilități egale cu ei ", a spus Kärkkäinen pentru The Sydney Morning Herald în 2013. „Au sentimente, vor să aibă copii, vor să bea alcool și vor să facă sex."

Iar trupa speră ca succesul lor să inspire și alte persoane cu probleme similare să-și urmeze calea și să lupte pentru drepturile lor.

„Orice persoană cu dizabilități ar trebui să aibă mai mult curaj ", a declarat Aalto pentru YLE. „Ar trebui să spună ce vrea și ce nu vrea."

Selectarea trupei la Eurovision le va oferi celor de la PKN o ocazie perfectă să-și dezvolte baza de fani și să promoveze în continuare drepturile persoanelor cu dizabilități.

„Cel mai important lucru pentru trupă e muzica", ne-a spus Teuvo Merkkiniemi, noul manager actual al PKN, „dar înțelegem că includerea noastră în concursul Eurovision a fost și un mesaj pentru țările europene în care drepturile persoanelor cu dizabilități nu sunt promovate și respectate. "

În reputației pentru spectacole bizare și kitsch (violoniști ruși pe patine și irlandezi cu marionete), competiția a devenit, în ultimii ani, un forum pentru discuții culturale continentale și dezbateri sociale datorită numărului de 180 de milioane de spectatori și telespectatori înfocați. Victoria din 1998 a artistei internaționale israliene transgender Dana International și victoria din 2014 a travestitului austriac Conchita Wurst au stârnit dezbateri foarte aprinse despre gen și sexualitate. Iar acum, participarea în concurs a trupei PKN poate stârni multe conversații necesare despre drepturile, abilitățile și statutul socio-politic al celor cu dizabilități mintale în societățile europene.

Experții susțin deocamdată că șansele de câștig ale PKN sunt de 5 la 1, pe locul trei după Italia și Estonia (în ciuda faptului că trupa participă la concurs cu cea mai scurtă piesă din istoria Eurovisionului). Chiar dacă nu vor câștiga, vizibilitatea îi va ajuta să-și crească baza de fani și să-și transmită mesajul despre respect și capabilitate dincolo de și mai multe granițe.

Urmărește-l pe Mark Hay pe Twitter.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre Finlanda:
Captiv în casă: Prizonierii nevinovați ai Finlandei Petiția susținută de 50 000 de finlandezi poate fi noua lege a drepturilor de autor Saunele sunt cea mai bună armă diplomatică a Finlandei