Evreii ultra-ortodocși refuză să se alăture armatei israeliene

Sute de mii de evrei ultra-ortodocși (Haredim) s-au înghesuit în centrul Ierusalimului duminică pentru a protesta împotriva serviciului armat obligatoriu. În momentul de față, ei sunt scutiți de serviciul militar pentru a-și putea urma stilul de viață ortodox, însă o propunere de lege ar putea schimba asta, iar evreii Haredim nu sunt deloc încântați de asta.

Au transformat Ierusalimul într-o mare de pălării negre, tricouri albe și bărbi lungi, fără discursuri aprinse și fără psalmodieri. În schimb, au venit în numere uriașe să se roage. Bărbații au spus Amidah, o rugăciune lungă care se rostește în liniște. Au practicat Mincha, rugăciunea de după-amiază. Corpuri de toate mărimile se unduiau în timp ce buzele se mișcau fără sunet. Liderii Haredi au chemat la protest toți bărbații cu vârsta mai mare de nouă ani. Chiar și femeile au fost rugate să participe, deși au stat departe de bărbați, în grupuri izolate la marginea mulțimii. Erau așteptați în jur de 500.000 de participanți. Presa locală a raportat undeva între 250.000 și 400.000 de oameni. Oricum, a fost cea mai mare mulțime în care am stat vreodată, însă era înfricoșător de tăcută.

Până anul trecut, ultra-ortodocșii au fost scutiți de serviciul militar israelian încă din 1949, de la crearea statutului. În vreme ce armata are autoritatea de a chema la arme orice cetățean sau rezident permanent odată ce împlinește 18 ani, adolescenții Haredim au posibilitatea de a evita recrutarea și au alternativa de a studia texte religioase în instituții numite yeshiva. Evreii Haredim sunt de părere că studiul reprezintă o contribuție la iudaism la fel de importantă ca și armata israeliană (dacă nu chiar mai măreață). Ei percep serviciul militar obligatoriu ca pe o formă de persecutare religioasă, care le neagă dreptul de a-și practica religia și care îi mână spre un stil de viață profan.

O mare parte din populația evreiască din Israel este deranjată de comunitatea ultra-ortodoxă. În ochii lor, evreii Haredim nu-și doresc să contribuie la societate, sunt o povară financiară pentru țară și exercită control cultural asupra evreilor liberali și de rit vechi în tribunalurile rabinice. Evreii Haredim constituie zece la sută din cei opt milioane de evrei israelieni. Ei primesc cele mai mari ajutoare financiare de la stat, deși sunt grupul demografic cu cei mai puțini angajați ai țării. Sunt de asemenea un segment de populație aflat în creștere rapidă - se estimează că, în 25 de ani, un sfert din evreii israelieni vor fi ultra-ortodocși.

Haim, un adolescent Haredi, a venit spre mine la protest și m-a întrebat dacă vreau să-mi pun tefilin - două cutii mici negre care se poartă pe brațe și conțin pergamente cu versuri din Tora. L-am refuzat politicos și l-am întrebat ce simte vizavi de protest. Haim s-a născut în Ierusalim și ar fi constrâns să servească în armată dacă legea ar fi aprobată. El crede că statul încearcă să ademenească tinerimea religioasă departe de stilul de viață pios, însă adunarea de azi l-a făcut mai încrezător în viitor. „Întreaga comunitate a lăsat la o parte diferențele și s-au adunat pentru binele tuturor”, a spus el. Haim crede că legea va trece, dar că „Acest protest vrea să arate lumii că noi ne împotrivim statului care încearcă să se debaraseze de rugăciune.”

În 2012, Curtea Supremă israeliană a declarat scutirea de armată ilegală pe fondul inegalității. Guvernul a propus luna trecută o lege prin care să poată fi recrutați în armată un număr fix de studenți yeshiva, permițând totuși câteva scutiri. Cei care ar refuza să servească în armată ar putea fi condamnați la închisoare. Deși propunerea s-ar putea transforma în lege luna asta, nu s-ar pune în aplicare în următorii trei ani, ceea ce înseamnă destul de mult în politica israeliană. Comunitatea Haredi plănuiește să mențină presiunea prin proteste și rugăciuni și să facă eforturi continue pentru a opri legea.

Demonstrația a dovedit cât de mulți oameni pot strânge ultra-ortodocșii când își pun în cap. Străzile principale care duceau spre centrul orașului au fost blocate. Stația de autobuz principală și tramvaiele au fost închise. Mii de polițiști au staționat în zonă pentru a preveni violențele care au erupt de curând la protestele ortodoxe. Dar duminică, poliția a lipsit de la manifestație.

Flyere cu sloganele protestului au umplut străzile și tinerii țineau pancarte care declarau în engleză și ebraică „Guvernul israelian persecută sever și calcă în picioare evreii practicanți!” și „Voi ați creat problema când ați înființat statul Israel. Nu ne rugați s-o rezolvăm noi prin alăturarea la IDF!” A doua afirmație face dovada unui puternic sentiment anti-zionist resimțit de unele secțiuni ale populației Haredim, în special de evreii hasidici.

Evreii hasidici cred într-o formă de iudaism ultra-ortodox care a luat naștere în Europa în secolul XVIII. Sunt ușor de recunoscut după portul tradițional și după perciunii ondulați. Evreii hasidici s-au opus zionismului timpuriu din cauză că au impresia că zionismul are tendința de a promova secularismul și pentru că evreii au făcut o înțelegere cu Dumnezeu să nu înființeze un stat în Israel folosind forța. Deci evident că nu sunt foarte mulțumiți de cum au decurs lucrurile de la formarea Israelului încoace.

Una dintre cele mai mari secte anti-Zioniste, Satmar, are comunități mari în Williamsburg, Brooklyn și Stamford Hill, Londra. Comunitățile Satmar se opun atât de mult statului israelian încât nu acceptă ajutoare monetare din partea guvernului. Unul dintre liderii lor religioși a declarat recent „jihad împotriva guvernului israelian.”

Înainte de începerea protestului, l-am cunoscut pe Yakov, un satmar hasidic din Marea Britanie. Mi-a spus că „e mai bine să te convertești la Islam decât să intri în armată.” Mi-a explicat: „Cel puțin în cazul ăla ești monoteist. În armată, trebuie să idolatrizezi statul.” Yakov e împotriva oricărei interferențe în ceea ce el numește modul pur de viață. Pentru el, hasidismul înseamnă o viață de rugăciuni. Spune că are o conexiune mai puternică cu Dumnezeu când respectă regulile stricte și ritualurile zilnice care îi umplu viața de satisfacție și sens.

Nu i se pare ipocrit că e anti-Zionist și locuiește în Israel. „Nu am altă opțiune. Vreau să trăiesc într-un mediu în care pot duce un mod de viață religios. Traiul în Mea Shearim (o enclavă hasidică din Ierusalim) mă menține pur. Pot ieși afară din casă fără să văd elemente secularist.” Deși e un loc relativ idilic pentru evreii hasidici, tensiune împotriva statului din Mea Shearim dau naștere frecvent la revolte. În luna iunie a anului trecut, un soldat haredim care își vizita familia în vecinătatea enclavei a fost salvat de poliție din mâinile unei mulțimi furioase.

Pentru că Yakov nu e cetățean israelian, nu e obligat să facă armata. Și totuși se opune ideii și nu crede că guvernul ar trebui să aibă dreptul să-i închidă pe cei care nu vor să se înroleze. „Au dreptul să aresteze orice student yeshiva”, spune el. „O să trebuiască să construiască pentru ei lagăre de detenție și cum o să arate chestia asta? Să bagi evreii în lagăre?”

Avea dreptate.

„Chiar dacă o să înceapă să facă asta, o să facem sinagogi în închisoare. O să continuăm să studiem oriunde ne aflăm; nu ne pot opri.”

După terminarea rugăciunilor, din boxe a început să răsune muzică religioasă. Atmosfera era festivă și tinerii Haredi au început să danseze în cerc, braț la braț. La apusul soarelui, străzile erau pline de zeci de mii de evrei Haredim. Încurajați de numărul mare de protestatari, păreau încrezători că Dumnezeu le va asculta rugăciunile. Fie că vor obține victoria prin manevre politice sau prin intervenție divină, Yakov mi-a spus: „Un lucru e sigur: Nu ne vom înrola în niciun caz în armata israeliană.”

Urmăriți-l pe Daniel Tepper pe Twitter.

Traducere: Oana Maria Zaharia