Ghid de fapte bune: Cum să furi, fără să furi, ca Victor Ponta

Comisia tehnică a Consiliului Naţional de Etică a decis ieri: Victoraş nu a plagiat teza de doctorat. Chit că un procent semnificativ din lucrare seamănă literă cu literă cu scriitura unui domn care nu seamănă celulă cu celulă cu Victor Ponta, ea nu este plagiatură. Să vedem motivele invocate de comisie pentru care teza nu este plagiată şi cum ne ajută ăstea pe noi, în caz că suntem prinşi în autobuz cu portofelul unui cetăţean la noi în buzunar.

1. „Teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta şi susţinută public în anul 2003 respectă cerinţele academice din acea perioadă şi este comparabilă din punct de vedere al acestor cerințe cu alte teze de doctorat susţinute în acea perioadă."

Deci, trebuie să arăţi ca alţi cetăţeni care mergeau cu autobuzul în acea perioadă. Atâta timp cât, spre exemplu, e vară, toată lumea e îmbrăcată de vară, iar tu eşti îmbrăcat la fel ca ei, înseamnă că nu ai furat niciun portofel. Pentru că la fel ca şi ei, tu porţi pantaloni scurţi.

2. „Teza de doctorat are un titlu clar, dezvoltat corespunzător pe parcursul lucrării."

Aparent tezele plagiate au un titlu neclar, dezvoltat aiurea, iar persoanle care plagiază, de obicei plagiază nebuni incoerenţi, nu oameni care au cunoştințe în domeniu. Dar să aplicăm la portofelul nostru care nu e al nostru. Dacă ai un nume logic, de om normal, să zicem George Popescu, şi nu te cheamă Mefistocle 12325325 Transhumanţă sau altă serie de litere şi cifre confuze şi necorespunzătoare, n-ai cum să fi furat portofelul.

3. „Tema tezei de doctorat este în domeniul preocupărilor academice ale doctorandului şi conducătorului de doctorat […] Metodologia este în concordanță cu normele şi practicile din domeniul ştiinţelor juridice la acea dată."

Mai exact, dacă ai un motiv clar pentru care te afli în autobuz, cum ar fi faptul că eşti om şi te duci undeva, nu ai cum să fi furat portofelul. Că doar nu eşti o girafă să te afli complet aiurea acolo, şi nici măcar să n-ai buzunare în care să pui portofele.

4. „Cercetarea aşa cum rezultă din referatele comisiilor de susţinere prezintă elemente de noutate şi cuprinde analize pertinente, bibliografia utilizată de autor este menţionată la sfârşitul lucrării."

Deci când eşti prins cu portofelul cetăţeanului, nu trebuie ca acel portofel să fie singurul lucru care se află asupra ta. Să nu fi un domn în curul gol care deţine doar un portofel pe care-l strânge între fese şi atât. Dacă ai nişte haine care sunt ale tale, ideal cu etichetă pe ele, portofelul furat nu are cum să fie furat.

5. „însă nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta şi-ar fi însuşit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu-i aparţineau şi le-ar fi prezentat drept contribuţii personale originale"

Acesta este un sfat extrem de important: Nu trebuie să spui că portofelul furat ar fi al tău. Dacă te întreabă cineva, tu doar te foloseai de el. Ca să faci şi tu o treabă cu conţinutul lui. Care în continuare nu e al tău, dar face parte dintr-un tot unitar care e complet al tău.

S-a înţeles?

Şi ultimul sfat şi cel mai important. Dacă poliţistul nu pune botul la argumentele tale absurde, e din cauză că nu e un poliţist desemnat de tine. Nu ai nevoie de părerea unui om independent, cu experienţă în domeniu. Desfiinţează poliţistul şi numeşte în locul lui un băiat de treabă, care deja ştie că nu ai furat portofelul înainte de a se apuca să cerceteze dacă ai furat sau nu portofelul. Pentru că atunci când alegi tu cu mâna ta cine te judecă, concluzia nu poate fi alta decât că eşti un tip extraordinar de simpatic.

Urmărește VICE pe Facebook.