Știri

Tot ce trebuie să știi despre respingerea candidaturii USR-PLUS la europarlamentare

Oricum, decizia definitivă e în mâinile judecătorilor Curții Supreme.
7.3.19
dan barna
Dan Barna și Dacian Cioloș, președinții USR și PLUS. Fotografie via contul de Facebook al lui Dan Barna

Alianța dintre partidele USR și PLUS nu a putut fi înscrisă pentru a candida la alegerile europarlamentare, potrivit deciziei Biroului Electoral Central (BEC). Motivul invocat de această instituție este acela că Dan Barna și Dacian Cioloș nu figurează ca președinți ai USR, respectiv PLUS, în Registrul Partidelor Politice. A apărut astfel un risc mare ca Alianța să nu poată participa la alegeri. O decizie definitivă o vor lua însă judecătorii Curții Supreme.

„Biroul Electoral Central (BEC) a decis astăzi în mod abuziv respingerea cererii de înscriere în competiția electorală a Alianței 2020 USR PLUS pentru alegerile europarlamentare. Pretextul BEC a fost acela că Dan Barna și Dacian Cioloș nu ar figura ca președinți ai USR, respectiv PLUS în Registrul partidelor politice. Dan Barna a fost ales președinte al USR în octombrie 2017, în vreme ce Dacian Cioloș a fost ales președinte PLUS în februarie 2019. Ambele partide au solicitat înregistrarea președinților la Tribunalul București, dar până acum nu au primit o decizie definitivă. Pentru acest motiv, BEC a respins cererea de înregistrare a Alianței”, se arată în comunicatul Alianței USR PLUS.

În timp ce liderii Alianței dădeau vina pe Liviu Dragnea și pe BEC pentru faptul că i-ar împiedica să participe la alegeri, am stat de vorbă cu avocații USR, Mihai Badea și Dumitru Dobrev, ambii și membri de partid, ca să înțeleg care este traseul legal pentru înscrierea în cursa electorală și din ce cauze cererea lor nu a întrunit prevederile legale.

Avocații USR mi-au explicat că înregistrarea lui Dan Barna ca președinte de partid la Tribunalul București a fost tergiversată din cauza unui proces intentat de o grupare din partid loială fostului lider USR, Nicușor Dan, care a vrut să-i conteste legitimitatea noului lider.

Publicitate

Procesul se găsește pe portalul instanțelor de judecată și arată că ieri judecătorii de caz trebuia să ia o decizie definitivă.

Surse din partid mi-au spus că unii membri USR dau refresh din cinci în cinci minute ca să verifice dacă nu cumva a apărut decizia salvatoare.

„Imediat după ce Dan Barna a devenit președinte USR, mai mulți membri din grupul lui Nicușor Dan au contestat decizia partidului la tribunal. În prima instanță au pierdut, ei au făcut apel și, potrivit portalului instanțelor, judecătorii trebuia să se pronunțe pe 6 martie, deci suntem cu ochii pe minută. După publicarea minutei, vom merge cu ea la Înalta Curte unde vom explica situația noastră juridică. Este o chestiune de formalitate ca Dan Barna să fie înregistrat ca președintele USR în Registrul Partidelor Politice”, mi-a explicat Dumitru Dobrev, unul dintre avocații USR.

Din păcate, am cerut oficial date din partea Curții de Apel București, iar ultima știre este că judecătorii acestei instanțe au amânat o pronunțare pentru data de 13 martie 2019. În lipsa acestei decizii definitive, USR nu și-a putut înscrie președintele la Registrul Partidelor Politice.

Aceleași argumente le-a avut și avocatul Mihai Badea.

„Un partid a rămas fără reprezentat legal pentru că au apărut unii contestatari din cauza cărora nu se mai termină procesele. Suntem într-o situație paradoxală, deși în acte încă figurează ca președinte USR, Nicușor Dan nu mai este nici măcar membru de partid. Vom explica toate aceste lucru judecătorilor de la Înalta Curte, iar judecătorii vor decide”, mi-a explicat avocatul USR, Mihai Badea.

După ce Biroul Electoral Central va publica motivarea deciziei de respingere a înscrierii alianței în alegerile europarlamentare, USR-PLUS are la dispoziție 48 de ore să conteste decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție care va lua o decizie definitivă.



Într-o situație asemănătoare se află și președinte PLUS, Dacian Cioloș, care nu este înregistrat oficial drept președintele partidului, pentru că a depus cu întârziere cererea la Registrul Partidelor Politice. În actele de la tribunal, ca președinte de partid figurează numele Raluca Daneș.

„Biroul Electoral Central, manevrat politic de către PSD-ALDE, ne interzice să candidăm la alegerile europarlamentare.

Este o insultă la adresa electoratului și un act nedemocratic total. PSD și ALDE, împreună cu sateliții săi, distrug principiul elementar al democrației prin încălcarea dreptului de a candida și a fi ales.

Vom face toate demersurile necesare și vom protesta până când acest act nedemocratic și ilegal va fi îndreptat. De la primul anunț că intrăm în politică și până astăzi suntem ținta celor mai murdare atacuri. Când au văzut că nu ne lăsăm intimidați, au trecut la manevrarea politică a instituțiilor statului. Fac un apel la toți membrii PLUS și USR să se solidarizeze și să luptăm împotriva acestui act nedemocratic”, a fost reacția lui Dacian Cioloș.

Din cauza acestei situații controversate, în interiorul alianței au apărut scenarii salvatoare, mi-au spus surse din partid. Un scenariu ar fi, dacă se ajunge la o situație limită, să se înscrie toți membri USR în PLUS, pentru că spre deosebire de Nicușor Dan care nu mai este membru USR, necunoscuta Raluca Daneș figurează ca fiind membru Plus, așadar ar putea fi reprezentantul lor legal. Greu de crezut că ar putea fi pus în practică.

În cazul în care judecătorii Înaltei Curți vor interzice participarea alianței la alegeri, atunci cele două partide mai au posibilitatea să candideze separat, cu reluarea tuturor procedurilor legale, inclusiv strângerea celor două sute de mii de semnături, care sunt obligatorii pentru înscrierea în cursa electorală. Pe 27 martie este termenul limita pentru depunerea candidaturilor.

Voturile de respingere au fost majoritare

Decizia Biroului Electoral Central a fost „majoritară” de respingere a înscrierii Alianței USR-PLUS pentru participarea la alegerile europarlamentare, au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate dosarului.

Potrivit acestora, cei care au votat favorabil înscrierii au fost reprezentanți ai PNL, PLUS, Pro România și ai Autorității Electorale Permanente (AEP).

Din BEC fac parte cinci judecători, președintele și vicepreședinții AEP, câte un reprezentant PNL, ALDE, PSD, UDMR, Pro România, Prodemo, PLUS, PPU.

Editor: Gabriel Bejan